BIOGRAFIA INFLATIEI - Cum se vad Romania si rom,snii in oglinda preturilor
Datele inflatiei la sfarsitul lui 2007 sunt semnificative. Rata anuala (decembrie pe decembrie) a fost de 6,57%. In timp ce tinta de inflatie stabilita de BNR a fost de 4%, cu o marja de plus/minus un procent. A rezultat deci o depasire a tintei. Si o iesire din marja cu 1,57 de procente. Exista insa si o alta fata a problemei. Mai putin pesimista. Si anume, aceea ca incepand din octombrie inflatia s-a transformat in dezinflatie. Practic, au fost trei luni (octombrie, noiembrie si decembrie) in care preturile au crescut tot mai incet.

Am auzit voci, dintre cele mai putin riguroase, in sensul ca incurca si tintele, si prognozele, si metodologiile, acuzand BNR ca se joaca astfel cu cifrele. Si ca induce confuzie, vehiculand pe 2007 o inflatie cand de 4,84%, cand de 6,57%. Si se intreaba: care e adevarul? E limpede, in ambele situatii e relevat adevarul. Pentru ca sunt doua tipuri de rate ale inflatiei. Una are in vedere fotografiile de anul trecut: media preturilor din 2007, pe 12 luni, fata de media preturilor din 2006. Crestere in 2007: cu 4,84%. A doua sinteza are in vedere filmul: dinamica preturilor in 2007, luna de luna, fata de nivelul preturilor in decembrie 2006. Cresterea: 6,57%. Prima valoare (rata medie, de 4,84) este mai mica. Fiindca in 2007 cresterile lente de preturi, din prima parte a anului, si-au pus amprenta. A doua valoare, cea de 6,57%, este mai mare fiindca in a doua parte a anului au avut loc cresteri mai rapide de preturi. Chiar daca, in trimestrul al patrulea, in loc de inflatie am avut dezinflatie.

Dezinflatie in trimestrul al patrulea?! Iata o realitate ce merita sa fie reflectata. Caci a calma preturile nu e tocmai un lucru usor. Repetatele corectii, chiar daca mai rare in lunile din urma, nu tempereaza inflatia. Dimpotriva, o accelereaza. Pe acest fond devine cu atat mai grea batalia pentru stabilizarea preturilor. In plus, de multe ori, societatea primeste si semnale false, in sensul ca orice discutie despre inflatie aluneca spre cauzele ei monetare. Astfel de cauze sunt reale, dar nu sunt esentiale.

Citeste si:

Repet: in trimestrul al patrulea din 2007 preturile au crescut incet. De ce nu au crescut insa si mai incet, pentru ca rata inflatiei sa se fi incadrat in tinta stabilita, de 4%, sau macar in marja de 5%? N-ar fi fost timpul sa fie grabita dezinflatia, sa fie marita viteza, ca sa scapam cat mai iute de aceste preturi cataratoare, de care cu totii ne-am saturat? Ar fi fost insa o eroare fortarea dezinflatiei in contrasens cu realitatile din economie. Fiindca in materie de preturi miscarile se petrec ca in aviatia moderna. La decolare, avionul pleaca in viteza si, imediat ce se desprinde de pista, tasneste spre cer, formand cu pamantul un unghi de aproape 90 de grade. Asa s-a intamplat si la noi, in anii in care au inceput cresterile de preturi. Inflatia galopa. Apoi, de la cifre mari, a inceput o aterizare lina, dar constanta. Inflatia a scazut neincetat, ajungand acum sa fie in jur de 6% anual. E drept, suntem nerabdatori sa scapam de inflatie, suntem grabiti, dar regula e regula. La aterizare, viteza e mai mica. Tot mai mica. Pentru ca inflatia e perfida: fortata sa coboare prea repede... ar putea urca din nou. Dovada ca si in 2007, in perioada august-noiembrie, ne-am confruntat cu o inflatie "sezoniera". Dependenta fireste de faptul ca nu avem inca, in economia romaneasca, o competitie puternica. Mai are inca forta climatul caldut intretinut indeosebi de companiile cu pierderi. Aceste companii se agata cat pot de subventiile obtinute cu japca, prin inflatie.