Julia Kristeva crede ca romanul sau, pe care Cotidianul vi-l ofera miine, este o parabola care ilustreaza virtutile psihanalizei.

Pe blogul sau, Julia Kristeva marturiseste ca firul narativ al romanului „Batrinul si lupii" i-a fost inspirat de conjunctia unor intimplari din biografia sa si a citorva reflectii personale pe marginea societatii contemporane. Astfel, imaginea batrinului din roman se poate suprapune peste cea a tatalui scriitoarei, care „a fost ucis intr-un spital din Sofia de brutalitatea si incompetenta sistemului medical si politic", detaliaza scriitoarea.

Pe de alta parte, soarta personajului poate fi interpretata ca o metafora a colapsului valorilor morale in societatea contemporana. Kristeva a scris astfel un roman angajat, care se preteaza si la alte grile in afara acelei estetice. Unul dintre motivele pentru care cercetatoarea a ales romanul ca mijloc de a-si exprima tezele teoretice este convingerea ca acesta are o forta de impact mult mai puternica. Kristeva crede ca amatorii de beletristica sint mai numerosi decit cei interesati de literatura de specialitate, iar oamenii, oricit de rafinati, rezoneaza mai bine afectiv in fata povestii decit in fata unui studiu „sec".

Tot pe blogul sau, Kristeva arata ca orasul fictiv in care se petrece actiunea romanului, Santa Barbara, poate fi amplasat foarte bine undeva in Europa Centrala sau de Est, dar are si toate caracteristicile pentru a indica un megalopolis american. Pentru romanciera, numele acestui oras trimite la ideea de barbarie, dar, facind aluzie la celebrul serial de televiziune omonim, tinteste si stilul de viata american, tot mai vulgar. Lupii din roman sint o aluzie la invazia Armatei Rosii, dominata de o ideologie totalitara contagioasa.

Extrapolind, lupii simbolizeaza brutalitatea oricui, tentatia criminalitatii. Insa romanul nu este unul pesimist, atrage atentia Kristeva: personajul Stephany este dotat cu o vigilenta care nu poate insemna altceva decit insasi forta vietii care se opune raului si coruptiei actuale. Prin experienta sa emotionala, Stephany este o veritabila contrapondere pentru ura de care sint stapiniti contemporanii sai. Daca eroina este capabila sa dezlege misterul crimei, este pentru ca ea nu isi ignora experienta subiectiva si poate empatiza cu semenii sai.

Demersul detectivistic al personajului este o alta fata a investigatiei psihanalitice, cu care autoarea este extrem de familiara. Introspectia, ca si psihanaliza, reprezinta sansa fiecaruia de a-si conserva umanitatea, crede Kristeva. Fara aceasta dimensiune, cartea ar fi avut doar ratiuni estetice, insa „acolo unde nu exista investigatie nu exista nici cunoastere", moralizeaza autoarea transant. Iata motivul pentru care isi imagineaza, nu fara mindrie, ca, daca Freud ar fi scris un roman, nu ar fi putut fi decit ceva foarte apropiat de „Batrinul si lupii".

Cititi o cronica despre volumul autobiografic scris de Imre Kertesz, pe www.cotidianul.ro/select