Epopeea proprietarilor de drept asupra a 200 de hectare situate pe amplasamentul Lacului Vacaresti, din Sectorul 4 al Capitalei, a facut in ultimii ani obiectul a numeroase articole de presa. Amintim ca, din 1990, sute de cetateni reuniti in Asociatia Fostilor Proprietari din Zona Lacului Vacaresti (AFPZLV) se straduiesc zadarnic sa intre in posesia terenurilor ce le-au fost expropiate abuziv, prin Decretul ceausist nr. 143 din 30 mai 1988, in urma caruia s-au ras de pe fata pamantului toate casele care existau in respectiva zona. Numai ca decretul ceausist nu a fost niciodata publicat in Buletinul Oficial (azi Monitorul Oficial) pentru a-si produce efectele, conform legii fundamentale. Fapt pentru care proprietarii caselor demolate la ordinul dictatorului Nicolae Ceausescu au declansat dupa 1990 procedurile de revendicare.
Desi este stiut de orice jurist cu pregatire minima, ca un act care nu a fost publicat in Monitorul Oficial nu poate fi opozabil nimanui, pentru ca se considera ca e ca si cum nu exista, ZIUA prezinta modul in care o serie de judecatori din Romania - cu precadere de la sectiile de contencios-administrativ ale Curtii de Apel Bucuresti si de la Inalta Curte de Casatie si Justitie - au dat solutii diametral opuse in acest caz. De altfel, in problema Lacului Vacaresti (care ascunde interese imobiliare de sute de milioane de euro) judecatorii de la Inalta Curte au dat solutii diametral opuse si in cazul HG 855/2002, prin care Guvernul Nastase a aprobat abuziv concesionarea lacului, prin licitatie publica, cu toate ca nu exista nici un act care sa fi trecut vreodata pamanturile oamenilor in proprietatea statului. Unii magistrati au considerat legala hotararea de guvern, altii dimpotriva, aratand ca statul nu putea concesiona ceva ce nu-i apartinea. Faptul ca Dreptul nu este intotdeauna "o stiinta exacta", demonstreaza in cazul de fata ori ca unii judecatori fac jocul afaceristilor din umbra care vor sa puna mana pe Lacul Vacaresti prin impiedicarea retrocedarii catre proprietarii de drept. Presa a dezvaluit prezenta numitului Tony Mikhael, caruia in 2001 Guvernul a vrut sa-i permita sa construiasca un asa-zis complex sportiv, care in realitate se dorea un cartier de blocuri de afaceri. Ori ca mentalitatea de judecator comunist crescut pe principiul apararii orbeste a "avutului obstesc" nu a disparut inca la unele instante superioare, la 18 ani dupa Revolutie.
Abuzurile Guvernului Nastase
Procesele pentru anularea HG 855/2002 au inceput la Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a de Contencios-Administrativ, majoritatea (16 la numar) fiind respinse in perioada 2004 - 2005, cu o singura exceptie, pentru o persoana care cumparase drepturile litigioase de la unul din proprietarii care nu a mai rezistat anilor de procese si, avand nevoie de bani, si-a vandut proprietatea pe nimica toata.
Dar, in acest caz, singurul care a ramas definitiv, HG 855/2002 a fost anulata numai in ceea cel priveste pe cumparatorul de drepturi litigioase, nu si pentru ceilalti proprietari. Au urmat recursurile la Inalta Curte, in care din nou proprietarii de drept au invocat atat inexistenta decretului ceausist - nepublicat in Monitorul Oficial pentru a-si produce efectele conform prevederilor constitutionale - cat si ilegalitatea hotararii de guvern care a concesionat in numele statului un teren care apartinea unor privati. Recursurile de la Inalta Curte au avut insa un tratament.
Asociatia Fostilor Proprietari din Zona Lacului Vacaresti (AFPZLV) a intocmit un material care vorbeste de la sine de duplicitatea judecatorilor care au solutionat aceste cazuri, unii corect, cei mai multi incorect. Din pacate, in cazurile solutionate pozitiv la Inalta Curte, verdictul nu a fost recunoasterea dreptului de proprietate, ci casarea si trimiterea cauzelor la rejudecare. Conform statisticii efectuate de AFPZLV, judecatorii supremi care au respins recursurile ca "nefondate" au fost Gheorghita Lutac, Viorica Lungeanu, Magdalena Ghermeli, Emanuel Albu, Constantin Furtuna, Leonida Pastor, Gabriela Barsan, Rodica Moscu si Rozalia Ana Lazar. Cei care au admis recursurile proprietarilor au fost Voica Barbulescu, Maria Anghelescu si Liviu Giurgiu. A mai existat o categorie de judecatori care a respins recursurile interesate ale Guvernului Romaniei si Ministerului Mediului: Magdalena Dumitru, Joita Preda si Nicolae Manigutiu.
Hotarare de Guvern cu dedicatie
Numeroasele procese de revendicare ale proprietarilor terenurilor din zona Vacaresti au fost solutionate in defavoarea acestora, de catre instante, in primii zece ani dupa Revolutie.
Proprietarii au fost purtati pe drumuri, ca de la "Ana la Caiafa", de catre autoritatile care cochetau cu diversi oameni de afaceri atribuirea terenurilor unor afaceristi verosi. Cand zbaterile din procese au pus in pericol afacerea din umbra, Guvernul Romaniei, prin HG nr. 855/2002, semnata de ex-premierul Adrian Nastase si ex-ministrul Apelor si Protectiei Mediului Petru Lificiu, a aprobat "concesionarea bunurilor din domeniul public al statului ce alcatuiesc obiectivul de investitii Acumulare Lac Vacaresti". Un abuz incomensurabil, intrucat nu exista act/titlu care sa dovedeasca faptul ca statul a detinut vreodata in proprietate zona Vacaresti.
Hotararea de Guvern a fost suficienta pentru a arunca in aer toate procesele si cererile depuse la Comisia Legii 10 de catre fostii proprietari. Care au fost nevoiti sa deschida alte procese, pentru a ataca in instanta HG 855/2002 si a obtine anularea ei pe motiv de vadita ilegalitate.
Cu toate ca HG 855/2002 a fost atacata in instanta, la Curtea de Apel Bucuresti, in contencios-administrativ, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a procedat imediat la concesionarea terenului catre afaceristul Tony Mikhael, contractul fiind incheiat nu pentru ridicarea unui "compex sportiv" cum se anuntase, ci pentru construirea in termen de 36 de luni a unui cartier rezidential de vile.
"Castigatorii" nu pot intabula terenul
Dupa tot "zarzavatul" judiciar, trei dintre zecile de proprietari au reusit sa li se recunoasca definitiv, de catre instante, dreptul de proprietate. Nu prin anularea HG 855/2002, ci pe calea proceselor de revendicare pe codul civil.
Au fost pusi in posesie, au cadastru, numar postal si platesc impozite. Dar nu au putut intra in posesia efectiva a terenurilor, deoarece s-au lovit de o alta stavila - nu pot intabula parcelele lor de teren, intrucat cele 183 de hectare apar intabulate in cartea funciara pe numele statului roman.
In prezent, cei trei "castigatori" se judeca de peste un an intr-un proces de rectificare a cartii funciare, in care cauza s-a amanat sase luni pentru o simpla declinare de competenta, de la Judecatoria Sectorului 4, la Tribunalul Bucuresti. Intabulat ilegal pe numele statului, terenul se afla in prezent in concesiunea firmei "Royal" a afaceristului Tony Mikhael, care nu face nimic deocamdata pe el.
Judecata dupa placul judecatorilor
Pentru a observa ca Justitia e brazdata uneori de interese majore si mai putin de dreptate, publicam in continuare o serie de motivatii pe spete similare legate de Lacul Vacaresti, care difera de la judecator la judecator, in functie de cine a judecat. Precizm ca hotararile judecatoresti la care facem referire au fost date in perioada 2003 - 2004, in faza de recurs, in spete similare in care proprietarii de drept de la Vacaresti au solicitat recunoasterea dreptului de proprietate, nulitatea decretului ceausist nr. 143/1988 si anularea HG 855/2002.
Acelasi decret, opinii diferite
Referitor la problema decretului de expropriere ceausist nr.143/1998, care n-a fost publicat in Monitorul Oficial si fata de care proprietarii au sustinut ca nu este valabil si ca nu a facut altceva decat sa determine demolarea vechilor case si deschiderea investitiei lacului de acumulare. Judecatorii care au respins recursurile proprietarilor au motivat ca proprietarii nu ar fi fost vatamati in drepturile lor si ca trecerea terenurilor in proprietatea statului are la baza decretul 143/1988, considerat valabil, fapt ce ar fi legitimat Guvernul Nastase sa decida in 2002 concesionarea terenului. Judecatorii care au dat dreptate proprietarilor, dispunand rejudecarea cauzelor, au motivat contrariu aratand ca "decretul Consiliului de Stat nr. 143/1988 privind aprobarea unor masuri pentru inceperea lucrarilor la obiectivul de investitii Lacul Vacaresti nu a fost publicat in Buletinul Oficial sau in Monitorul Oficial si deci nu constituie un veritabil decret de expropriere, instanta de judecata a inlaturat aceasta aparare fara motivare".
Concesionarea terenului altora
Referitor la HG nr. 855/2002, prin care s-a aprobat concesionarea terenurilor aflate in litigiu, hotarare pe care proprietarii au atacat-o ca nelegala, aratand ca ea a produs prejudicii proprietarilor de drept prin instrainarea unui teren care nu apartinea statului. Judecatorii care au respins recursurile proprietarilor au invocat faptul ca recurentii-reclamanti nu ar fi facut dovada existentei unui drept legitim care sa le fi fost vatamat prin aceasta hotarare, "astfel ca in mod corect instanta de fond a procedat la respingerea actiunii". Judecatorii care au admis recursurile proprietarilor au demonstrat contrariul si anume ca "ingnorand caracterul contenciosului-administrativ, care permite persoanei vatamate sa ceara nu numai anularea actului administrativ, ci si recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate, instanta de fond a pronuntat o hotarare vadit nelegala si netemeinica".
Dreptul de proprietate, un moft
Referitor la respingerea actiunilor proprietarilor, pe motiv ca acestia, daca vor sa fie despagubiti, ar fi avut la indemana Legea nr. 10/2001, proprietarii au sesizat faptul ca ei si-au revendicat drepturile conform legilor de restituire si asteapta sa se aplice aceste legi. Judecatorii care le-au respins recursurile au pretins ca "reclamantii, in calitate de persoane fizice nu au promovat o actiune in revendicare pe calea dreptului comun, in care sa procedeze la compararea titlurilor invocate de parti (...) Ei au dreptul la despagubiri in conditiile speciale ale Legii nr. 10/2001 in masura in care indeplinesc conditiile speciale prevazute de acest act normativ". Judecatorii care au dat dreptate proprietarilor, dispunand rejudecarea cauzelor, au motivat contrariul, aratand: "Conditionarea admisibilitatii unei asemenea actiuni de valorificarea prealabila a dreptului pretins pe calea unei actiuni civile in revendicare este evident eronata si nu justifica solutia primei instante de respingere a actiunii pentru anularea actului administrativ".