Prognoza - 300 de milioane de americani stau cu ochii pe o cartita
E aproape orb, dar foarte simpatic, are corpul acoperit cu blana inchisa la culoare si masoara un pic peste 20 cm. Este cartita-meteorolog Phil, si toata America asteapta ca in fiecare an, la 2 februarie, la ora 7 si 25 de minute trecut de fix, sa afle de la el cand vine primavara. Intocmai ca multe mituri americane, si “Phil” este o poveste de import. Obiceiul a fost adus de imigrantii nemti care au populat zona actualului stat american Pennsylvania undeva la inceputul anilor 1700. Traditia germana, preluata dintr-un ritual crestin de origine romana, spune ca in Candlemes Day (ziua cand Iisus a fost aratat in Sfantul Templu), soarele straluceste pe cer si ariciul isi vede umbra, atunci va urma o iarna grea. Legenda mai spune ca primul animal care le-a iesit in cale nemtilor porniti la cautare de arici a fost o cartita si, de atunci, acesta a fost animalul folosit pentru cea mai asteptata si neobisnuita prognoza meteo din America. Din motive care au ramas o enigma pana in zilele noastre, numele de Phil are si el povestea lui, rozatoarea fiind botezata dupa un conducator de trib indian, cunoscut de englezi sub numele de “King Philip”. Manual de utilizare. Iata, pe scurt, “tehnologia” prin care americanii afla in fiecare an daca si cand scapa de frigul iernii: se scoate cartita Phil din cusca superaccesorizata gazduita de Biblioteca orasului Punxsutawney, Pennsylvania, cusca in care se lafaie 364 de zile pe an, cu temperatura reglata automat si cu mancare controlata biologic si organoleptic; se duce rozatoarea in afara orasului, si cu cateva clipe inainte de 7:30 dimineata se aseaza pe buturuga centrala, special amenajata in acest scop. Oarecum speriat si adormit, Phil va “sopti” ceva la urechea maestrului de ceremonii, care, la randul sau, va anunta ce a priceput. De exemplu, in ultimul deceniu, a inteles ca vor avea o iarna blanda doar in '99 si 2007. Viceversa. Cea dintai manifestare a Zilei Cartitei a avut loc la 2 februarie 1886, dar istoria nu a consemnat rezultatul, astfel ca seria de predictii a inceput oarecum cu stangul. Prima mentiune oficiala a faptului ca Phil si-a vazut sau nu umbra se inregistreaza un an mai tarziu, simpatica si buimaca rozatoare anuntand inca sase saptamani de iarna grea. De atunci, in fiecare an negresit, indiferent ca au fost razboaie mondiale sau catastrofe naturale, obiceiul s-a pastrat cu sfintenie. S-au adunat astfel nu mai putin de 120 de aparitii pe buturuga din padurea orasului, urmate de tot atatea verdicte. Avand in vedere ca istoricul prognozelor este urmatorul: A vazut umbra de 96 de ori, Nu a vazut umbra de 15 ori si Nu s-a consemnat de 9 ori si ca proverbul “orbul nu le vede, dar le nimereste” nu s-a adeverit decat in 39% dintre predictii, probabil ca solutia pentru a beneficia totusi de o prognoza corecta ar fi aceea de a lua... invers “vedeniile” paroasei rozatoare! Phil Presedinte! Punxsutawney este un orasel situat la aproape 200 de kilometri distanta la nord de Pittsburgh, Pennsylvania. Etimologia numelui vine din expresia indiana “orasul tantarilor”, denumire ce consemna abundenta suparatoarelor insecte in acea zona. Cele circa 7.000 de suflete rezidente aici alcatuiesc o comunitate simpla, linistita si generoasa cu turistii care ii calca pragul. De altfel, in fiecare inceput de februarie populatia oraselului devine brusc chiar si de cinci ori mai numeroasa, numarul-record de vizitatori, peste 38.000 de turisti intr-o singura zi inregistrandu-se in urma cu cinci ani. Avand in vedere ca resursele zonei nu sunt nemaipomenite, fiecare Zi a Cartitei se transforma intr-un succes financiar, hotelurile, pensiunile si chiar gospodariile gemand de vizitatori galagiosi, dar deloc stransi la punga. Unii aleg sa-si petreaca si vacantele aici, ceea ce a dus la o dezvoltare impresionanta a turismului. Singurul regret al localnicilor - care mai in gluma, mai in serios l-ar vota pe binefacatorul Phil ca presedinte - este faptul ca pelicula de Oscar “Ziua Cartitei” a fost filmata undeva pe langa Chicago, in Illinois. Si anul acesta pregatirile in Punxsutawney sunt in toi. Multimea de retele de televiziuni nationale, regionale si locale, aducatoare toate de bani frumosi in vistieria orasului, si-au rezervat deja locatiile, pensiunile au terminat curatenia de iarna, parcarile pentru rulote au inceput deja sa prinda viata, autobuzele-naveta au reviziile in regula. La 2 februarie, cine nu se indreapta repejor, la ora 6 dimineata, spre buturuga din Gobbler's Knob risca sa nu prinda un loc cu vedere la... Phil si sa blesteme clipa cand s-a hotarat sa mai stea un pic in sacul de dormit. Pentru toti acestia exista insa micile si marile ecrane, precum si ziarele din lumea intreaga care, peste doua saptamani, vor trece viziunea lui Phil la capitolul “Meteo” sau stiri serioase.