Spre deosebire de Nicolae Ceausescu, predecesorul acestuia, Gheorghe Gheorghiu-Dej, s-a implicat personal in lupta contra postului de radio Europa Libera (E.L.), cu care avea o polemica pe care o putem numi originala. In fiecare zi, Dej citea aproape cu religiozitate materialele importante difuzate de E.L., puse la dispozitie de catre Securitate prin intermediul agentiei de stiri Agerpres. Dupa cum veti vedea, sintagma “Slugoi al Kremlinului” rostita de la microfonul E.L. nu i-a cazut deloc bine lui Gheorghiu-Dej. L-a enervat la culme, mai ales ca stia cat e de adevarata. Din acest motiv, seful statului de atunci se comporta ca si cum cel care facuse o asemenea apreciere s-ar fi aflat in incapere. Ii raspundea. Citind ce scria Dej, esti tentat sa crezi ca in fata lui se aflau chiar ziaristii de la E.L. Interjectiile erau insa predominante in adnotarile sale. Acesta e unul dintre motivele pentru care Mihai Pelin, care a primit o serie de asemenea documente pe care Dej si-a asternut gandirea de la istoricul Adrian Pop, spunea ca celebrul Conu' Leonida era un mic copil pe la nga liderul comunist - din insemnarile caruia rezulta ca era spirit suficient si rudimentar.

Gheorghiu-Dej citea notele E.L. cu stiloul in mana
Gheorghe Gheorghiu-Dej era unul dintre romani cei mai interesati de mesajele venite de la Europa Libera, dar asta am aflat-o abia la sfarsitul anilor '90, atunci cand au fost deschise anumite arhive. Mai mult, Dej studia pe indelete, cu stiloul in mana, transcrierile emisiunilor E.L., fiind unul dintre putinii care aflau ce se spune de la microfonul respectivului post de radio fara ca bruiajul sa altereze informatia. In acele vremuri, nici macar liderul comunist nu avea posibilitatea sa asculte emisiunile de la Munchen, la birou ori acasa, fara ca acestea sa fie puternic perturbate de bruiajul regimului comunist pe care chiar el il conducea.
Una dintre notele hazlii ale lui Gheorghiu-Dej la un material difuzat de E.L. o gasim pe marginea unei stiri despre Coreea. Cele cateva cuvinte scrise de catre seful statului arata cam cat il ducea mintea atunci cand comenta un important eveniment international, chiar si pentru sine. Asadar, de la microfonul E.L. se spunea: “In razboiul din Coreea, aviatia sovietica a dat un examen la care a cazut. Aproape 3.000 de avioane de fabricatie ruseasca au fost doborate in cursul celor trei ani de razboi. Si in ultimele luni, pentru un singur avion aliat cazut, comunistii au pierdut 120 de avioane”. Oricata imaginatie ati avea, n-o sa ghiciti ce a scris Gheorghiu-Dej pe marginea acestui comentariu. Asa ca o sa va spunem noi: “Ma, grozavi mai sunteti!” Atat. Asta putea sa insemne ca ori nu pricepe nimic, ori, totusi, pricepe cate ceva, care insa nu putea fi definit de el, aproape de ceea ce noi am numi resemnare.

“Armata muncitorilor va desfide”
Cand chestiunile discutate la microfonul E.L. erau mai pe intelesul lui Ghita, cum ii spuneau prietenii, comentariile parca erau desprinse din opera lui nenea Iancu, cum spunea Pelin. Si sunau cam asa: “Zau?!”, “Vai!”, “Deh!”, “Aha!”, Mda... Insa, uneori, omul lega si propozitii, mai ales cand era indignat ca cei de la E.L. nu-i impartasesc ideologia, ba chiar o critica: “Armata muncitorilor va desfide”, “Va lasa gura apa...”. “Incitati la revolta, banditilor!”, “Va ustura!”, ”Fac spume la gura ca niste apucati”, “Urlati in pustiu”, “Ei bine, asteptati pana la pastele cailor...”.
Atunci cand E.L. cita paragrafe din Scanteia, oficiosul partidului comunist, Ghita era insa fericit. Faptul rezulta clar din comentariile de pe marginea transcrierilor. “Foarte bine ca redati pagini intregi din Scanteia, pentru ca orice om de buna-credinta va aprecia grija partidului si guvernului, deosebirea fata de trecut”. Ca textul nu avea nici o legatura cu tema emisiunii si cu motivul pentru care fusese citata Scanteia nu prea il interesa pe Dej. Important era ca adversarul fusese combatut.