Poveste de iarna in Gradina Botanica

Chiar daca imaginile din filmul care insoteste acest articol pot parea desprinse dintr-un peisaj montan, aflati ca realitatea pe care o fotografiaza se afla in mijlocul Bucurestiului si arata astfel la jumatatea lui ianuarie 2008. Daca vreti sa va simtiti la munte pentru cateva minute sau mai mult, dar fara sa va urcati in masina sau in tren, puteti incerca o plimbare in Gradina Botanica "Dimitrie Brandza" a Universitatii din Bucuresti, aflata in cartierul Cotroceni.
Decor hibernal
Veti gasi aici intruchiparea ideala a anotimpului care s-a asezat ca in vremurile bune. Numai trasurile ii mai lipsesc Gradinii Botanice, pe care zapada o incremeneste intr-o image neverosimila, dat fiind orasul zgomotos si murdar in care traieste. Asa ar putea arata gradina palatului de clestar din povesti, cu copaci de varii soiuri incremeniti intr-o pojghita transparenta sau intr-un strat alb si pufos care le incarca crengile.
Dar devreme ce imaginatia poate completa acest decor hibernal cu trasuri, pelerine sau spiridusi, plimbarea dumneavoastra, cu sau fara sanie, va va transforma in personajele vii ale unei scene cu o vegetatie ce palpita pe sub haina de iarna. Posibilitatile cele mai simple ar fi sa va alegeti o scena de secol XIX sau o scena de basm, in caz ca vreti sa va indepartati putin de realitatea in care traiti zi de zi. Veti avea putini colegi reali pe scena pufoasa oferita de Gradina Botanica zilele acestea: cativa caini familiarizati cu multele alei si tufisuri, cativa prichindei plus bunicii sau parintii aferenti, vreun cuplu de indragostiti sau vreun artist iesit la vanatoare de instantanee cu aparatul de fotografiat.
Daca frigul nu va sperie atat de tare incat sa renuntati la idee, povestea de iarna va putea chiar sa schimbe nefericita imagine prin care va reprezentati Bucurestiul. Plimbandu-va prin Gradina Botanica, va veti simti si in Bucuresti, dar si in alta parte.
Istoria Gradinii pe scurt
A inceput datorita renumitului doctor Carol Davila, in plin secol XIX, adica in 1860, si s-a legat initial de Facultatea de Medicina. Primul care a amenajat acest spatiu a fost botanistul Ulrich Hoffmann, de asemenea primul director al parcului. Cativa ani mai tarziu botanistul Dimitri Grecescu a intensificat schimburile cu alte spatii similare din Europa.
O intrerupere a intervenit in 1870, cand extinderea gradinii s-a oprit, prin hotararea de a transforma acest spatiu in parc al familiei regale. Ca atare, gradinii botanice i s-a oferit un alt spatiu, in jurul Palatului Sutu, vizavi de Universitate. Pe acest fundal si-a facut intrarea in aceasta istorie profesorul Dimitrie Brandza, al carui nume Gradina il poarta din 1994, care s-a luptat sa readuca aceasta suprafata pe traiectoria anterior stabilita, cu ajutorul arhitectului peisagist belgian Fuchs. Si in 1884 a inceput dezvoltarea: construirea primelor sere (dupa modelul oferit de cele din Gradina Botanica din Liege), plantatii de arbori si arbusti, deschiderea Institutului Botanic si a Muzeului Botanic.
In 1932-1954, cand s-a aflat sub administratia primariei si a trecut printr-un bombardament, spatiul n-a facut mari progrese. Dimpotriva. Si-a revenit numai dupa acest interval, intrand din nou sub administrarea Universitatii, care a reusit sa imbogateasca substantial locul.
Botanica in parc si in muzeu
Conceputa sa serveasca la studierea stiintelor naturii, gradina de azi se intinde pe 17 ha si cuprinde mai multe componente: plante ornamentale, plante utile, grupe geografice (raritati din flora Romaniei si plante mediteraneene), flora Dobrogei, un rozariu, un dendrariu, un "sistem al plantelor", o gradina italiana, o cascada. Asa ca in celelalte anotimpuri puteti descoperi ce acopera acum zapada.
Complexul de sere adaposteste plante din diverse zone geografice si este deschis vizitatorilor.
In cele 20 de sali ale noului Muzeu Botanic, deschis din 1978, aflat chiar la intarea in Gradina, sunt expuse peste 5.000 de specii de plante, impreuna cu varii instrumente de lucru: manuscrise, aparate de cercetare, piese de artizanat din materiale vegetale, mostre de lemn de diversi arbori si arbusti, fragmente de plante uscate, fructe, seminte etc.

---

Despre autor: