Presedintele Traian Basescu a refuzat numirea Noricai Nicolai in functia de ministru al Justitiei invocand mai multe erori profesionale ale acesteia. Seful statului a dat publicitatii mapa profesionala a procurorului Norica Nicolai, fosta Clinci, scotand in evidenta doua cazuri in care aceasta ar fi incalcat legea. Nu aceeasi atitudine critica a avut-o presedintele atunci cand a semnat numirea in functii a unor controversati procurori. Traian Basescu nu s-a aratat deloc interesat de mapele profesionale ale acestora. Desi continutul lor este unul extrem de grav. Ceea ce arata ca seful statului actioneaza selectiv in functie de interesele sale. In numarul de azi, vom dezvalui continutul mapei profesionale a unuia dintre cei mai importanti procurori din Romania, numit in functie in 2007 la propunerea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei. Este vorba despre Codrut Olaru, seful Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) din cadrul Parchetului General.
Desi mapa profesionala a acestuia scoate la iveala o serie de scandaluri si grave acuze venite din partea unor colegi de-ai lui Olaru, presedintele Basescu nu a reactionat deloc precum in cazul Norica Nicolai. ZIUA a intrat in posesia mai multor documente care probeaza comiterea de catre tanarul magistrat bacauan Codrut Olaru a unor acte de abuz de in serviciu, favorizare a infractorului si trafic de influenta. Actualul sef al DIICOT a incercat, in 2001, sa o determine pe procuroarea Gabriela Burca sa ii scape de puscarie pe membrii unei retele care a falsificat 15.000 de cupoane agricole si 29.500 de timbre de marcaj, utilizate de mafia alcoolului din Moldova, prejudiciind astfel bugetul de stat cu peste doua milioane de euro. In rechizitoriul din dosarul nr.672/P/2000, (cunoscut sub numele "Dosarul interlopilor Niki-Tonio-Dutu-Laloi-Bulgaru"), intocmit de procurorul bacauan Mariana Iftode, la 1 februarie 2001, se stabileau fapte uluitoare. Reteaua de falsificatori bacauani avea la dispozitie o tiparnita artizanala cu care s-au multiplicat peste 15.000 de cupoane agricole, vandute la negru, si au contrafacut 29.500 de timbre pentru marcaje de bauturi alcoolice. Din 13 noiembrie 2000, instanta Judecatoriei Bacau le-a emis si prelungit acuzatilor mandatele de arestare preventiva, spre disperarea procurorului-sef Codrut Olaru, care avea mari interese in acea cauza, declarate mai tarziu chiar in fata adjunctei sale Gabriela Burca si a unor colegi-subalterni.
Pila pentru interlopi
La termenul din 8 februarie 2001, Codrut Olaru si-a dat arama pe fata. Rugat de un judecator de la Curtea de Apel Bacau, dar si presat de interlopii carora le promisese eliberarea din arestul preventiv, Codrut Olaru, in calitate de sef al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, i-a cerut procurorului Gabriela Burca sa actioneze in asa fel incat inculpatii sa fie pusi in libertate. Astfel, Olaru a incercat sa schimbe si cursul cercetarii judecatoresti, care se baza si pe audierea a 19 martori. Acestia deja primisera amenintari de la lumea interlopa pentru a-si schimba declaratiile in fata instantei de fond, iar punerea in libertate a inculpatilor din dosar ar fi intimidat si mai mult martorii si partile vatamate.
Interventia CSM, asteptata
Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui, in mod normal, sa deschida o ancheta referitoare la faptele de care este acuzat actualul sef al DIICOT. Astfel, CSM trebuie sa ii audieze pe cei trei magistrati Gabriela Burca, Valeriu Macovei si Vasile Alixandri, pentru a vedea daca acestia sustin in continuare ceea ce reclamau in 2001. De asemenea, Consiliul ar trebui sa investigheze cum a fost posibil ca procurorul Codrut Olaru sa scape de sanctiunea disciplinara sau chiar de raspunderea penala. Pe de alta parte, CSM ar trebui sa se sesizeze si in ceea ce priveste existenta anumitor mape profesionale ale unor procurori la Parchetul General. Asta intrucat, conform legii, Consiliul Superior al Magistraturii este din 2004, cel putin teoretic, singurul gestionar al mapelor profesionale.
Interventia procurorului Codrut Olaru
Redam in continuare continutul unui document existent in mapa profesionala a actualului sef DIICOT, Codrut Olaru. Consideram ca orice comentariu ar fi de prisos dupa lecturarea referatului cu nr.610/VI/14/2001 din 28 februarie 2001 (vezi facsimil 1), intocmit si semnat de catre Gabriela Burca, prim-procurorul adjunct de atunci al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau.
"Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau, nr.610/VI/14/2001.
Referat - 28 februarie 2001. Burca Gabriela, prim-procuror adjunct:
Din anul 1998, lucrez in sectorul judiciar al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau, iar din data de 8 noiembrie 1998 am fost numita in functia de prim procuror adjunct. In conditiile unui volum foarte mare de activitate, in cadrul conducerii s-au stabilit impartirea sarcinilor in asa fel incat eu ma ocupam in intregime de sectorul judiciar, prin aceasta intelegandu-se si semnarea intregii corespondente, planificarea serviciilor pe unitate si planificarea procurorilor. Fara vreo discutie prealabila, de circa doua luni, domnul Codrut Olaru, prim procuror al Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau a inceput sa modifice planificarile facute de mine, treptat ajungandu-se in situatia in care am constatat ca atunci cand voiam sa fac planificarile ele erau deja facute de domnul Olaru (...), din aceste planificari el excluzandu-l pe procurorul Cristi Ursulescu, desi acesta are in lucru dosare. Am intocmit prezentul referat in urma discutiei purtate in sedinta de analiza din data de 23 februarie 2001. In data de 22 februarie 2001, am declarat recurs impotriva incheierii de sedinta din dosarul nr.1412/2001 al Judecatoriei Bacau, prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu cea a interzicerii de a nu parasi localitatea a inculpatilor Mitoiu Antonio si Stefan Adrian, arestati de Parchetul Judetean Bacau pentru art. 215, art. 282, art. 283 si art. 285 C.P.
Il rugase cineva
In aceeasi zi, domnul Codrut Olaru a venit la mine in birou, intrebandu-ma de ce nu l-am anuntat ca am promovat recurs, reprosandu-mi ca fac asemenea gafe in timpul controlului de fond, afirmand ca il rugase cineva de la Curte si ca-i promisese, si nu stie ce sa raspunda cand il va intreba. In final m-a intrebat ce mai putem face, iar eu i-am raspuns, cum era si normal, ca nu-mi ramane altceva de facut decat sa motivez recursul. In ziua de vineri, 23 februarie 2001, domnul Olaru Codrut, foarte agitat si suparat, mi-a reprosat ca am declarat recurs in dosarul sus-mentionat fara sa-i spun, ca i-am stricat relatiile cu judecatorii, ca a promis cuiva de la Curtea de Apel ca nu va declara recurs si ca acum nu mai stie ce sa-i spuna acelei persoane si ca, oricum, recursul ar fi fost declarat si ar fi fost respins, iar eu ar fi trebuit sa astept ziua de vineri, sa discutam si abia apoi sa declaram recurs. Precizez ca am declarat acest recurs dupa ce am vazut solutia din dosarul Judecatoriei, la fel ca in alte cauze cu arestati, intrucat, atunci cand am asteptat pana in ultima zi de recurs, inculpatii erau deja pusi in stare de libertate, iar judecatorii ne reprosau ca am asteptat atat. (...) Comportamentul domnului Olaru Codrut a creat disensiuni in cadrul unitatii, toata discutia purtandu-se de fata cu ceilalti procurori", scria procuroarea Gabriela Burca.
Trafic de influenta
In mapa profesionala a lui Codrut Olaru mai exista un alt document care face referire la acelasi episod. Este vorba despre adresa cu circuit intern nr. 776/VI/4/2001 din 5 martie 2001 elaborata si semnata de seful de atunci al Parchetului Tribunalului Bacau, Valeriu Macovei.
Respectiva adresa sintetiza faptele denuntate de Gabriela Burca si concluziile unei sedinte de analiza cu toti procurorii Parchetului, care au luat cunostinta de comportamentul lui Olaru. Adresa a fost expediata, in vederea sanctionarii disciplinare si penale, catre Parchetul General, prin intermediul procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, Vasile Alixandri, fost membru CSM, intre 2002-2004, actualmente judecator la instanta suprema. Prim procurorul Parchetului Judetean Bacau, Valeriu Macovei, a informat despre situatia cauzata de traficul de influenta comis de Codrut Olaru. Redam mai jos integral adresa respectiva:
"Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau.Nr.776/VI/4/2001 - 5 martie 2001.
Catre Procurorul General al PCA bacau, Vasile Alixandri:
- este necesara o nota explicativa din partea domnului prim procuror Codrut Olaru cu privire la cele petrecute si de ce nu a informat conducerea Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau in legatura cu solutia instantei, masura arestarii preventive a celor doi inculpati fiind luata de PT Bacau, care a solutionat si dosarul cu rechizitoriu;
- din referat rezulta ca atmosfera din cadrul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau este proasta, drept pentru care cerem explicatii cu privire la modalitatea in care intelege domnul Codrut Olaru sa conduca o unitate cu un mare volum de activitate in aceste conditii (...). Prim-procuror Valeriu Macovei".
Palmaresul lui Olaru
Procurorul bacauan Codrut Olaru, in varsta de 37 ani, a fost numit sef al DIICOT-structura centrala in anul 2007, la propunerea ministrului Monica Macovei, in urma unei preselectii efectuata de procurorul general al Romaniei Laura Codruta Kovesi. Este cel mai tanar procuror cu functie de conducere din structura Parchetului General. Intre 1996-1999, a lucrat ca procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau. In anul 2000, a fost numit prim-procuror al acestei unitati de parchet. In anul 2002, a reusit promovarea ca procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau. In anul 2003, cand Ilie Botos a infiintat DIICOT, ca unitate de elita, Codrut Olaru s-a transferat in cadrul Biroului Teritorial Bacau. In anul 2006, sub ministeriatul Monica Macovei, ajunge procuror sef al DIICOT-Serviciul Teritorial Bacau. Sub conducerea sa, aceasta structura teritoriala nu s-a remarcat la bilantul anual cu nici un rechizitoriu de rasunet. In anul 2007, ministrul Macovei l-a propus pe Olaru pentru numirea in functia de procuror sef al DIICOT-structura centrala, iar presedintele Traian Basescu a aprobat. Atuul sau a fost tineretea. A primit misiunea sa refaca imaginea DIICOT dupa fuga din tara a teroristului Hayssam, in 2006. Insa DIICOT-ul ramane, in continuare, cel mai mare devorator de buget public din Ministerul Public, cu o eficienta aproape zero, daca se tine cont de returnarile de dosare, in avalansa, dispuse in anul 2007, de mai multe instante.
Bubele lui Draghici, ignorate de presedinte
Codrut Olaru nu este singurul magistrat in mapa caruia apar grave probleme. La fel stau lucrurile si in ceea ce-l priveste pe procurorul Gheorghe Draghici, cel denumit de presa "procurorul-catastrofa". Acesta a ajuns inspector la CSM, fara ca Traian Basescu sa remarce petele din cariera acestuia. Ca sef al Sectiei a II-a din Parchetul General, intre 2005-2006, Draghici a oferit numeroase NUP-uri unor procurori si judecatori acuzati in plangeri penale ca au dat si confirmat, la randul lor, NUP-uri si SUP-uri unor faptuitori si invinuiti care, "intamplator", erau membri PD sau oameni cu afaceri grele in zona PD. La mapa profesionala a lui Draghici exista, spre exemplu, o adresa cu circuit intern, in care se consemna masluirea unui rechizitoriu de catre acest magistrat in anul 2002. Seful Parchetului Teleorman, Ioan Tironeac, il informa la 29 octombrie 2004 pe procurorul general al Parchetului Curtii de Apel Galati, adica pe seful direct al lui Draghici, ca "urmare a rechizitoriului din 14 martie 2002, intocmit de Gheorghe Draghici, procuror sef de sectie la PCA Galati, privind pe inculpatii (...), va facem cunoscut ca (...) expertii, prin concluziile lor, contrazic in mare parte situatia de fapt retinuta in rechizitoriu, iar in finalul raportului de expertiza se precizeaza ca nu se poate identifica in contabilitate existenta unui prejudiciu cert". Desi masluirea unui rechizitoriu constituie cea mai grava abatere (si disciplinara, si penala) din cariera unui procuror, promovarea la CSM a lui Draghici nu l-a scandalizat deloc pe presedintele Traian Basescu.