Patru demnitari la mana Parlamentului Cererea presedintelui Basescu privind inceperea urmaririi penale a unor ministri pentru faptele savarsite in exercitiul mandatului trebuie inaintata Parlamentului daca ministrul are si calitatea de deputat sau senator. In aceasta situatie se afla deputatii Adrian Nastase, Miron Mitrea si senatorii Paul Pacuraru si Codrut Seres.

Prin comunicatul de presa de la 16 ianuarie 2008, Presedintia Romaniei, Departamentul Comunicarii Publice, a facut cunoscut ca, urmare a solicitarilor Directiei Nationale Anticoruptie si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a adresat ministrului interimar al Justitiei, Teodor Viorel Melescanu, cererile privind declansarea procedurilor legale pentru urmarirea penala a unor fosti si actuali membri ai Guvernului. In conformitate cu procedurile legale, pentru parlamentarii Adrian Nastase, Miron Mitrea, Nicolae Paul Anton Pacuraru si Ioan Codrut Seres, ministrul interimar al Justitiei urmeaza sa inainteze Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz, solicitarile pentru declansarea procedurilor de adoptare a cererilor de incepere a urmaririi penale.

ACUZATII. Actualul ministru al Muncii, Paul Pacuraru, este acuzat ca ar fi intervenit la companii de stat pentru a favoriza o firma a fiului sau NORME JURIDICE APLICABILE. Raspunderea membrilor Guvernului a fost introdusa in Constitutia Romaniei adoptata in anul 1991, cand, prin dispozitiile din art. 108, alin. (2), s-a prevazut ca "numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor...". Dispozitiile au fost reluate in anul 2003, cu ocazia revizuirii Constitutiei Romaniei. Astfel, in art. 109 alin. (2) se prevede: "Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. (...)". La 30 iunie 1993, prin Hotararea Senatului nr. 16 a fost adoptat Regulamentul Senatului care, in art. 121 - 124, a prevazut procedura privind punerea sub urmarire penala a membrilor Guvernului. In art. 123 s-a statuat ca, "daca Senatul hotaraste sa ceara punerea sub urmarire penala, presedintele Senatului va adresa ministrului Justitiei o cerere pentru inceperea urmaririi penale potrivit legii. De asemenea, va instiinta Presedintele Romaniei pentru eventuala suspendare din functie a membrului Guvernului a carui urmarire penala a fost ceruta". La 25 februarie 1994, Camera Deputatilor a adoptat Hotararea nr. 8 de modificare a Regulamentului Camerei Deputatilor, la capitolul II, sectiunea 7, fiind prevazuta procedura de punere sub urmarire penala a membrilor Guvernului. In art. 139 se analizeaza situatia in care ministrul are si calitatea de deputat, conditie obligatorie fiind "cererea se trimite spre examinare comisiei juridice, de disciplina si imunitati, care va elabora un raport pe care il inainteaza Camerei". Dupa adoptarea de Parlament la data de 1 iunie 1999 a Legii privind responsabilitatea ministeriala, a fost inaintata la Curtea Constitutionala o sesizare de neconstitutionalitate care a fost solutionata prin Decizia nr. 93/16.06.1999 publicata in MO nr. 300/28.06.1999. Prevederile articolelor privind dreptul Parlamentului de a se pronunta asupra cererii de incepere a urmaririi penale impotriva ministrilor care au si calitatea de parlamentari nu au fost niciodata considerate neconstitutionale.

LA REPETITIE. Fost ministru al Economiei, Codrut Seres, ar urma sa fie cercetat in dosarele "Spionaj si tradare" si "Hidroelectrica" DECIZIE. La 27 noiembrie 2007, Curtea Constitutionala a pronuntat Decizia nr. 1133/27.11.2007 prin care a statuat ca: alin. (1) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 restrange dreptul presedintelui Romaniei de a cere urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, in conditiile in care acest drept nu poate fi exercitat decat la propunerea comisiei speciale; alin. (2) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 restrange dreptul persoanelor care pot sesiza presedintele Romaniei in vederea solicitarii urmaririi penale a ministrilor; alin. (3) al art. 16 din Legea nr. 115/1999 ingradeste dreptul cetatenilor care au cunostinta despre savarsirea unei fapte penale de catre membrii Guvernului in exercitiul functiei lor de a se adresa direct presedintelui Romaniei; art. 1 din OUG nr. 95s2007 inlatura posibilitatea ca presedintele Romaniei sa fie sesizat de procurorul-sef al DNA; reorganizarea comisiei speciale, asa cum a fost prevazuta in OUG nr. 95/2007, incalca dreptul presedintelui Romaniei, prevazut in art. 109 alin. (2) din Constitutie, precum si prevederile din art. 124 alin. (2) si (3) din Constitutie, art. 115 alin. (6) din Constitutie.