In Ungaria, autoritatile au strans toate statuile epocii comuniste intr-un fel de gradina zoologica-parc al groazei si fac bani buni cu asta. Bizonii occidentali se inghesuie sa-i viziteze pe Lenin, Marx, Engels, Ianos Kadar si Matyas Rakossi din piatra sau bronz.

La noi nici macar comunistii in plina epoca a cultului personalitatii nu si-au facut prea multe statui. Schimbarile de echipa de la varful conducerii PCR din anii '50 nu au lasat timp artistilor sa-i imortalizeze pe Ana Pauker, Lucretiu Patrascanu sau Vasile Luca. Dupa ce Nikita Hursciov a condamnat "cultul personalitatii", Gheorghiu-Dej nu a avut chef sa isi faca un chip cioplit de mare conducator. Perioada proletcultista s-a manifestat plenar in pictura, grafica si literatura, mai putin in sculptura. Am incercat totusi sa indentificam potentialele exponate ale unui muzeu al sculpturilor comuniste.

In 1990 a existat un avant demolator anticomunist. Primele doua victime au fost Lenin si dr Petru Groza.

CAP IN CAP. La 5 martie 1990, manifestantii din Piata Universitatii, insotiti de o macara, l-au dat jos de pe soclu pe Lenin. Facut din bronz de sculptorul Boris Caragea (metal rezultat din topirea statuii ecvestre a lui Carol I, a sculptorului croat Ivan Mestrovici), el era insurubat in Piata Presei. In aceeasi zi, multimea l-a doborat si pe fostul premier dr Petru Groza, care era amplasat in fata Facultatii de Medicina de langa Eroilor. L-am cunoscut personal pe omul care le-a dat jos. Era macaragiul Gigi Gavrilescu, victima a represiunilor de dupa evenimentele de la Brasov din 1987. Saracul, a sfarsit rau. S-a spanzurat cativa ani mai tarziu in sediul Aliantei Civice, unde era portar. A lasat un bilet prin care spunea ca e dezamagit de clasa politica romaneasca.

Habar nu am ce s-a intamplat cu cele doua magaoaie de bronz imediat dupa ce au fost date jos. Cert e ca au aterizat nu se stie cum la Mogosoaia, in spatele unui zid al Palatului Brancovenesc. Cei doi "camarazi de cauza" zac cu capatanile lipite una de alta, ca doi siamezi, dintre care Lenin e bineinteles cel mai dezvoltat.

II PUTEAU PICIOARELE. Un alt monument exilat, ba chiar de doua ori, a fost statuia ostasului sovietic. Facuta de Constantin Baraschi, un favorit al regimului, ea era foarte inalta, "eliberatorul" fiind cocotat pe un fel de par. Pastorel Teodoreanu a scris despre ea o epigrama, din care rezulta ca soldatul rus era la o asemenea inaltime fiindca ii puteau picioarele, nu fiindca il iubeau popoarele. Initial a fost pus la loc de cinste, fix in Piata Victoriei. Nicolae Ceausescu, in perioada lui nationalista, l-a mutat ceva mai la vale, pe Bulevardul Aviatorilor, in locul in care se afla acum un patinoar. La inceputul anului 1990, manifestantii anticomunisti au cerut demolarea ei. Ca sa nu iasa cine stie ce conflict diplomatic cu inca existenta URSS, statuia a fost dusa in cimitirul sovietic din Bucuresti.

Citeste si:

TARANUL MIGRATOR. O alta opera proletcultista care a avut o soarta zbuciumata la propriu a fost statuia sculptorului Naum Corcescu, "1907". Initial ea a fost instalata in fata magazinului Bucur Obor. Imi aduc aminte ca un coleg de redactie care statea in zona avea o senzatie stranie dimineata cand se trezea si-l vedea pe taranul rasculat amenintandu-l cu pumnul. Anul trecut, statuia a disparut pur si simplu. A reaparut in luna octombrie 2007, cand primarul Sectorului 2, Neculai Ontanu, a reamplasat-o in Parcul Florilor, cu taiere de panglica, mici, bere si popor. Pe langa ca a furnizat un prilej pentru o chefuiala si de campanie pentru domnul de la PSD, taranul este cat se poate de bine plasat. El poate chema alte "statui politice" si Parcul Florilor poate fi populat in timp cu diverse produse ale artei comuniste.

CEAUSESCU SI COMPANIA. Alte potentiale exponate ar putea fi capatana lui Ceausescu, lucrata in bronz de Ion Jalea, un artist specializat in "conducatori", care a realizat si efigia lui Carol al II-lea de pe monedele batute la sfarsitul anilor '30. Din cate am inteles, ea se afla depozitata alaturi de tablouri, goblenuri si alte aiureli cu chipul "iubitului conducator", undeva in fostul mausoleu al eroilor PCR din Parcul Carol. Tot Jalea a fost si autorul unui basorelief botezat "Zdrobiti oranduirea cea crunta si nedreapta", care se afla la Muzeul de Istorie al PCR. Imi aduc aminte ca, pe la mijlocul anilor '90, undeva in spatele institutiei sus-pomenite, devenita intre timp Muzeul Taranului Roman, zacea un alt basorelief masiv, din marmura alba, cu tripleta de barbosi Marx - Engels - Lenin. Niste cetateni revolutionari le vopsisera celor trei corifei barbile in maro, cu cacat. Nu se stie nimic despre soarta "operei".

Daca pe vremea lui Ceausescu numarul "statuilor ideologice" realizate nu a fost imens, in primii ani ai comunismului au existat destule productii fara mare valoare artistica. In epoca exista chiar o "fabrica de capatani". Se realizau capete din ghips in serie, iar apoi, prin adaugirea de mustati, par, ochelari, deveneau de la caz la caz Lenin, Miciurin, Alexandru Sahia, Dej sau Ana Pauker si erau plasati in curti de intreprinderi sau prin parcuri. In Herastrau, botezat in anii '50 Parcul Stalin, era plin de savanti si politicieni sovietici, despre a caror soarta azi nu se mai stie nimic, probabil ca sunt depozitati undeva pe la Fondul Plastic sau la UAP. La fel, nu se stie ce s-a intamplat cu statuia lui Stalin facuta de sculptorul Dumitru Demu care a stat ani buni in Piata Aviatorilor.

Si in provincie au existat "monumente" comuniste. Anul trecut a iesit un mic scandal diplomatic cu ambasada rusa, generat de un "erou sovietic" de la Iasi, care a fost topit in circumstante obscure. La Brasov, botezat "Orasul Stalin", se afla o statuie de bronz a lui Stalin care a fost data jos prin 1956. Aceasta era, se pare, o opera colectiva, careia un cunoscut academician actual avusese "onoarea" sa ii faca gaica de la manta. La Bacau, inca mai e amplasata o statuie a lui Vasile Roaita, eroul-turnator la siguranta de la Grivita, din 1933. Daca i-ar veni cuiva ideea sa adune toate "vestigiile" astea la un loc, s-ar putea pune de un muzeu.