Hariclea Darclee, "pasarea de basm"

In 12 ianuarie 1939, la Spitalul Filantropia din Bucuresti s-a stins o soprana renumita, inhumata doua zile mai tarziu la Cimitirul Bellu. Ambasada Italiei din Bucuresti a finantat funeraliile numitei Hariclea Darclee, care facuse deliciul marelui public de la noi si mai ales din strainatate. Dupa intoarcerea in Romania, in 1936, locuise la Hotelul Bratu, in zona Garii de Nord, cu speranta ca va obtine un post la Conservator sau...o pensie.
Vocea care o facuse celebra inainte de incheierea carierei, o data cu Primul Razboi Mondial, este prezenta in memoria multor artisti lirici, dar mai putin in inregistrari. Au supravietuit numai cateva secvente, imprimate pe doua discuri: arii din opere (printre care "Tosca" si "Iris") din 1904 si cantece romanesti din 1928. Ele au fost mai multe, dar s-au ratacit in timpul razboiului si prin casele unor melomani raposati. Totusi, numele Hariclea Darclee ramane in istoria muzicii alaturi de nume precum Enrico Caruso, Victor Maurel, Gemma Bellincioni, Fanny Toresella si Angelica Pandolfini. Sub numele ei se desfasoara la Braila, orasul sau natal, din 1997, Concursul International de canto.
Pe scena
Hotarase sa paraseasca scena la 58 de ani. Revenise in Romania, animata de dorinta de a invata si pe altii ce ea insasi invatase, de a forma o scoala romaneasca de canto. Dar Romania era aproape de razboi. Asa ca diva a carei voce inflacarase inimile multor muzicieni si melomani s-a retras la un hotel oarecare, asteptand sa-i fie solicitate serviciile. S-a dovedit insa ca nu era la locul potrivit...
In mai 1918, in ultimul sau concert, sustinut la Teatrul Pergola din Florenta, fusese Carmen din opera lui Georges Bizet. Criticii muzicali si dictionarele retin ca ultima aparitie remarcabila pe scena fusese in Santuzza, din "Cavalleria Rusticana".
Hipnotizase amatorii de opera si muzicieni consacrati pe scenele celor mai mari teatre de opera din lume, la Milano (unde a cantat in mai mult de 100 de seri), Roma, Florenta, Paris, Berlin, Madrid, Lisabona, Buenos Aires. Moscova, Monte Carlo, New York. Primise admiratia lui Giuseppe Verdi, Charles Gounod, Giacomo Puccini, Jules Massenet, Ruggero Leoncavallo si Pietro Mascagni. Pe scena, fusese Chimene din "Cidul" (de Massenet), Aida din opera cu acelasi nume de Verdi, Desdemona din "Othello" sau Violeta din "Traviata", creatiile aceluiasi compozitor. Le intruchipase pe Margareta din "Faust" si Julieta din "Romea si Julieta" (de Gounod), pe Lucrezia din "Lucrezia Borgia" (de Donizetti), pe Elsa din "Lohengrin" si Elisabeta din "Tannhauser", operele compuse de Wagner. Intr-o cariera de 30 de ani, desfasurata la sfarsitul secolului al XIX-la si inceputul secolului XX, abordase partituri de facturi diferite, delectand melomanii cu o voce care nu da gres. Cantase cu Enrico Caruso si sub bagheta lui Toscanini. Castigase admiratia Regelui Carol I si Ordinul "Bene Merente Clasa I". Devenise "privighetoarea adorata" si "pasarea de basm".
Vissi d'arte
Dupa educatia primita la un pension din Viena, Hariclea Haricli, caci acesta era numele adevarat al viitoarei artiste lirice, nascute in 1860 la Braila, urmasera lectii de canto la Bucuresti si, pe de alta parte, casatoria cu tanarul locotenent Iorgu Hartulari, in ciuda opozitiei parintilor. Dar nici divortul nu intarziase, el survenind in 1883. Si urmase, previzil, Parisul, unde studiase cu prestigiosul Duvernois si gasise apoi consacrarea.
Compozitorul Charles Gounod, incantat de vocea tinerei aspirante si indiferent la lipsa ei de experienta, ii incredintase rolul Margaretei din "Faust", cu care si-a facut debutul, la Marea Opera din Paris in 14 decembrie 1888, devenind, la sugestia lui, Hariclea Darclee. Fusese suficient pentru a cuceri muzicienii si melomanii. Admiratorii fusesera castigati: Mascagni, Leoncavallo, Puccini, Verdi, Giraldoni si altii.
Giacomo Puccini a inserat in "Tosca", compusa special pentru interpreta din Romania, celebra arie "Vissi d'arte", care sa puna in valoare calitatile vocale exceptionale ale artistei. Pietro Mascagni, i-a oferit, la randul lui, opera "Iris", iar Alfredo Catalani i-a compus "La Wally". Iar Hariclea Darclee le-a dat viata rolurilor principale.
Succesul pe scena a fost o constanta, nu o variabila in cariera artistei. Laurii i-a cucerit fara-ncetare, caci vocea n-a tradat-o niciodata. "Daca as putea, te-as pastra pentru mine si ti-as cere mereu, mereu sa canti!" ii scria Regele Don Carlos al Portugaliei in scrisorile pe care i le trimitea adesea.
In afara de admiratie si incantare, vocea ei a starnit si spaima. E vorba despre divele momentului, care se temeau de forta Haricleei Darclee. Exista marturii ca frica a fost sentimentul care a facut-o pe Nelly Melba, diva din America, sa faca presiuni ca spectacolele romancei, programate sa aiba loc la Metropolitan Opera din New York, sa fie anulate. Si nu a fost unica intamplare de acest fel din cariera Haricleei Darclee.
In ce priveste gandurile sopranei insrsi despre propriul triumf, ar fi de amintit sentimentul ei ca succesul cel mai important a fost cel de "acasa", de pe scena Teatrului Liric din Bucuresti, bombardat in 1945.

---

Despre autor: