Ion Mircea, director
al Directiei Romani din Afara Tarii din cadrul Institutului Cultural Roman,
sustine intr-un interviu acordat ziarului Timpul ca Guvernul Republicii Moldova obstructioneaza
infiintarea unui institut cultural roman la Chisinau. "Dorinta noastra cea
mai mare este sa infiintam un institut cultural la Chisinau. Impedimentele nu
vin din Romania, ci din Republica Moldova”.

PIEDICA. Ion
Mircea sustine ca aceasta idee nu este tocmai noua: „In cursul anilor s-au
facut demersuri care nu au fost acceptate de partea moldoveneasca. In opinia mea, acest institut nu se
infiinteaza, intrucat guvernul actual al Republicii Moldova nu gaseste
translatori. Nu este capabil sa identifice translatori care sa traduca toate
mesajele culturale din limba romana in limba... moldoveneasca. In absenta unui releu
eficient cum ar fi un Institut Cultural Roman la Chisinau, este foarte dificil
sa fie intretinute relatii cu institutiile de cultura din Republica Moldova. Nu
exista o colaborare fluida intre institutii. Noi adeseori facem un soi de
haiducie culturala. Reprezentantul ICR,
care a dat exemplul revistei Destin romanesc, care aparea la Bucuresti sustine
ca „ani in sir tirajul acestei publicatii era adresat cititorilor din RM in
special, insa nu putea ajunge la beneficiari, intrucat era obstructionat. Era
oprit la frontiera. Am dus cu desaga aceasta revista peste Prut. Devenisem un
fel de badea Cartan, care duceam Destinul romanesc de pe un talger pe celalalt
al balantei romanesti. In disperare de cauza, am hotarat sa externalizam
aceasta publicatie, adica s-o inregistram oficial in RM. Astfel, nimeni nu a
mai putut s-o obstructioneze. Facem un fel de echilibristica pentru ca o
institutie culturala sa functioneze, cand de fapt ar exista posibilitatea unor
relatii mult mai firesti, fratesti si mai corecte. Suntem deja un stat
european, avem posibilitati foarte mari, avem fonduri si disponibilitate pentru
a crea si intelectualitatii din RM un acces mai mare la valorile patrimoniului
european. Daca sunt obturate frontierele intre Basarabia si Romania in privinta
culturii, lucrurile stau foarte grav".

NEVOIA DE ROMaNI.
Mircea spune, pe de alta parte, ca in Republica
Moldova "e nevoie de infiintarea unor centre, institutii
preuniversitare si universitare romanesti alternative, institutii care sa
concureze cu institutiile de invatamant din RM" si argumenteaza ca
"exista asemenea institutii finantate cu acordul guvernului RM de catre
Turcia, Ucraina, Bulgaria. Cele infiintate prin intermediul institutiilor
romanesti in RM au fost descurajate permanent de Parlament, Guvern, de
ministerul de resort si de organele de control", sustine Ion Mircea.
"Am primit semnale ca s-ar dori infiintarea unei universitati romanesti la
Chisinau cu predare in limba romana, cum au si alte etnii. Cand spun limba
romana o spun usor ironic, nu vorbesc de universitati in 'limba moldoveneasca'.
In urma cu cativa ani, s-a intentionat infiintarea unei universitati romanesti.
Nu s-a aprobat si pana la urma s-au infiintat niste filiale. Aceste filiale
s-au desfiintat pe rand, pana la una. Nu avem la Chisinau nici macar un centru
de cultura alternativa la cea oficiala, pentru a schimba atmosfera culturala
din RM usor comunista", a explicat oficialul inainte de a conchide:
"Cand privim spre realitatile din RM, avem sentimentul ca vedem ceva ca in
vremea comunismului". Despre tensionarea politica a relatiilor dintre
Chisinau si Bucuresti, Ion Mircea propune o abordare calma. "Trebuie sa
avem multa rabdare, un duh al pacii in aceasta relatie. Nu putem proceda cu
presedintele Voronin cum a procedat Smirnov, care l-a declarat persona non
grata, pentru ca acesta nu este frate cu el. R. Moldova nu poate fi
'strainatate apropiata' pentru romani. Avem o mare disponibilitate de a
sprijini basarabenii si nu ne suparam pentru afirmatiile injurioase ale
presedintelui Voronin la adresa Romaniei si activitatilor Romaniei. Am vazut
foarte multa maturitate politica la guvernantii din Romania, care au reactionat
cu rabdare, intelegere si toleranta", a declarat Ion Mircea pentru Timpul
de dimineata. Intrebat cum se exercita acest amestec al Romaniei in treburile
interne ale Republicii Moldova, Voronin a spus ca "prin persoanele care
sunt platite si sustinute in presa scrisa", finantare care ia diverse
forme, mai mult ilegale, "pe care nu le cunosc nici cetatenii Romaniei
care platesc impozite", precum si prin persoane care "sunt
implementate peste tot locul in structuri", in diverse domenii, incepand
cu cel politic si pana la cel cultural-stiintific. Romania duce o campanie de
influentare a cetatenilor, "inclusiv prin studenti, elevi, prin diferite
metode", iar la acest capitol inscrie si "ultima implicare a
Bisericii Ortodoxe Romane", prin decizia de deschidere a trei episcopate
"care, parca, candva, au fost pe acest teritoriu", a spus Voronin.