Primul mail gratuit din America Latina, in 1997. Mai apoi, cel mai mare portal din regiune. Mai tirziu, cea mai mare companie de inchirieri de DVD-uri din Franta. In spatele celor trei proiecte sta romanul Mihai Crasneanu.

Mihai Crasneanu a facut pionieratin online-ul din America Latina Plecat cu 300 de dolari in Franta inca din 1984, Mihai Crasneanu a facut inconjurul lumii si pionierat in materie de Internet mai peste tot. De atunci nu se mai satura sa inoveze. Prima afacere a facut-o la 10 ani, cind a vindut poze alb-negru cu Tom si Jerry, luate de pe tv, primul mail l-a trimis in 1993, iar prima comanda de carte pe Amazon a facut-o in 1997, de la o distanta de 10.000 de kilometri. Dupa ce a fost prezent anul trecut la NetCamp de la Bucuresti, Crasneanu marturiseste pentru Cotidianul ca a inceput sa puna bazele unui pol de inovatie tehnologica si web 2.0 in <?xml:namespace prefix = st1 ns = "urn:schemas-microsoft-com:office:smarttags" />Romania. Cum si de ce ati parasit Romania?

Aveam 13 ani cind am plecat intr-o calatorie de turism in Franta, din care nu ne-am mai intors. Plecaseram doar cu 300 de dolari in buzunar, obtinuti si ascunsi cum va puteti imagina pe vremea aia. Am primit imediat azilul politic.

Care a fost prima experienta antreprenoriala personala?

Aveam vreo 10 ani, prin ’81. Bunicul era pasionat de fotografie, avea un mic laborator alb-negru in baie si m-a invatat rudimentele pozatului. Imi placea „Tom si Jerry", asa ca am pozat desenul animat, iar a doua zi, mindru de mine, am aratat pozele la scoala. Colegii, sa innebuneasca, toti voiau o poza. Seara am developat zeci de exemplare, pe care le-am vindut cu un leu bucata. A fost un mare succes, aveam deja comenzi pentru episodul de duminica urmatoare. Din pacate, contextul a fost advers afacerii: diriginta mi-a cerut sa depun bilantul imediat.

Care a fost prima experienta personala cu Internetul si cum v-a marcat?

Am avut prima corespondenta e-mail in 1993 cu un prieten din New York, eu fiind in Paris. Comunicarea instanta si gratuita a fost prima mea fascinatie. Am cumparat prima carte pe Amazon din SUA in 1997, eu locuind la Buenos Aires. Si primul MP3 l-am descarcat tot prin 1997. Asta a fost trepiedul pe care s-a bazat intelegerea mea a Internetului. Cu acest triptic se construieste si se va construi Internetul de miine, sofisticindu-se zi de zi, dar raminind in esenta comunicare intre persoane, e-commerce si online media.

Ce ati facut pentru fiecare dintre companiile fondate?

MCC ONE a fost prima platforma de webmail gratuita in America Latina, lansata in 1997. Am reusit sa fac milioane de persoane sa comunice cu cei dragi. In America Latina, clasele medii si de jos nu-si puteau permite Internetul si un computer acasa, foarte prezente totusi in firme si in Internet cafe-uri. Cu UOL am transformat cel mai mare portal din Brazilia in cel mai mare din America Latina, pe sase tari, in Statele Unite (pentru populatia hispanica) si Spania. Intre 1999 si 2001 am creat efectiv Internetul unei regiuni de 300 de milioane de locuitori. Glowria s-a nascut in 2001 din dorinta de a avea acces, cind vreau, la toate filmele importante, in format digital, prin Internet. Glowria e azi numarul 1 in Franta si numarul 2 in Germania in Video On Demand (prin Internet si televizor) si in inchiriere de DVD la domiciliu. La noua mea firma, Grey Juice Lab, ajut operatorii de cablu si telefonie din lumea intreaga in organizarea, lansarea si gestionarea serviciilor de continut digital. In sfirsit, cu trei asociati, sintem pe cale de a crea un fond de investitii si un incubator bazat in Romania, axat pe inovatie tehnologica si web 2.0, pentru piata romaneasca, dar si pentru cea mondiala.

Cum ati descrie evolutia Internetului din 1993 si pina azi?

A trecut prin faza de nastere in incubator (1993-1999), de copilarie (1999-2000), de durerile cresterii (2001-2003), iar acum traim adolescenta: se intelege notiunea banului si a businessului, incepe sa stie cum functioneaza clientul si comertul, pricepe ce merge si ce nu, clocoteste de idei noi, originale si diverse, dar inca nu e complet matur. Si tocmai asta e pasionant!

Care sint tendintele pe care le va urma spatiul virtual?

Internetul a creat un canal nou de acces la continuturi traditionale, si, in consecinta, un fel nou, complementar, de a le consuma. Azi nu se concepe sa nu poti revedea ceva interesant dat la televizor si pe care l-ai pierdut. Reflexul este YouTube sau BitTorrent, o solutie adesea „ilegala", dar dorita de toti. Si totusi, canalele de televiziune sint foarte lente in a intelege transformarea radicala si in a se adapta. Multe sint depasite de telespectatori, care inregistreaza, comunica, impart, discuta. Toti avem o dorinta simpla: vrem acces la tot ce dorim, din orice situatie, in orice moment, pentru ca stim ca azi asa ceva este posibil. Asta este educatia digitala, care nu are intoarcere. Televiziunea si radioul trebuie sa se adapteze, riscind altfel sa fie total depasite de evenimente si de public. Cind se vor trezi, vor ocupa poate un loc cu atit mai important cu cit vor intelege ca Internetul inseamna puterea data spectatorului-consumator.