Investitia Nokia la Cluj, boicotata de politicienii germani

Romania nu a acordat nici o facilitate fiscala si nu a dat nici un ajutor de stat companiei Nokia, dupa ce aceasta a decis sa investeasca la Cluj, spune Dana Daraban, consilierul ministrului finantelor.
Precizarea vine pe fondul unor tensiuni declansate de sindicatelele si politicienii germani ca reactie la decizia liderului mondial al productiei de telefoane mobile, Nokia, de a-si inchide fabrica din Bochum pentru a-si muta productia in Romania. Martin Schultz, presedintele Grupului Socialist din Parlamentul European, a cerut ieri Uniunii Europene sa nu permita mutarea fabricii din Germania la Cluj, dar cererea sa a fost respinsa de Jose Manuel Barroso, presedintele CE. "Nokia incearca sa inchida o fabrica in Germania si sa deschida o alta in Romania cu sprijin financiar al UE. Rog sa se verifice si, daca este adevarat, sa nu se permita acest lucru", a solicitat Schultz.
"In replica, Barroso a explicat ca, daca e posibila o delocalizare din Finlanda spre Germania, trebuie sa fie posibila si una catre Romania, insa nu presedintia UE are competente in acest domeniu, care este legat de eficientizarea unei afaceri. In plen nu au fost discutii referitoare la banii europeni. Exista de altfel un fond de solidaritate la nivelul UE, prin care se acorda bani pentru angajatii care raman fara loc de munca", ne-a declarat europarlamentarul PD-L Monica Iacob Ridzi. Investitia Nokia la Cluj, boicotata de politicienii germani
>> Grupul finlandez Nokia a inceput testatrea productiei de telefoane mobile la fabrica sa de la Jucu cu sase saptamani inainte de lansare si a testat deja primul telefon mobil realizat in Romania. Surse din piata spun ca primul model de telefoane care a intrat pe banda de testare din Romania, unul ieftin, este Nokia 1600, insa compania nu a confirmat informatia.
nokia a inceput testarea productiei cu sase saptamani inainte de data prognozata pentru lansare, 1 martie 2008. In acest moment, compania Nokia are 500 de angajati. O parte dintre ei lucreaza in fabrica din Jucu, iar altii sunt angajati in cadrul centrului de software din Cluj-Napoca, Enterprise Solutions. Pana la sfarsitul anului, Nokia intentioneaza sa ajunga la 1.000 de angajati. In final, Nokia va crea 3.500 de noi locuri de munca. Insa, impreuna cu furnizorii sai, compania finlandeza va produce 15.000 de noi locuri de munca in parcul industrial de langa Cluj. Deschiderea investitiei Nokia din Cluj coincide cu renuntarea la fabrica din Bochum, Germania, gest care a agitat spiritele la nivel local.
Investitia de la Jucu a celui mai mare producator de telefoane mobile va atinge 60 milioane de euro, insa parcul industrial care se va crea, avand ca nucleu fabrica Nokia, va presupune si efort financiar al autoritatilor locale. Acestea vor aloca, in urmatorii ani pana la doua milioane euro pentru a finanta si infrastructura locala. Autoritatile locale se asteapta la finantarea cu bani de la bugetul statului a infrastructurii electrice si de gaze. Investitia in infrastructura de energie electrica pentru parcul industrial de la Jucu este estimata la 17 milioane de euro.

Primul telefon
Modelul, despre care sursele din piata spun ca ar fi testat la Cluj, a fost in lansat in 2005, costa pe piata noastra in jur de 175 lei (echivalentul a 30 de dolari), fara abonament, fiind vorba despre un telefon GSM dualband (900/1800 MHz), cu ecran color si sunete polifonice, fara nici o alta functie in afara posibilitatii de a trimite
SMS-uri. In anul 2004, Clujul era un oras prafuit. Cladirile din centrul orasului aveau fatade crapate, decolorate. In acel an, o turista straina a ajuns la spital dupa ce o bucata din streasina unei cladiri situate pe strada Memorandumului i-a cazut in cap. Acum, centrul istoric al orasului seamana cu un santier imens.


Clujul, povestea unui boom
Bulevardul Eroilor este un bun exemplu in acest sens. Cunoscut odinioara sub numele de "floaster", un cuvant de origine germana, care desemneaza spatiul de promenada, bulevardul uneste Piata Unirii, unde se afla Catedrala romano-catolica "Sfantul Mihail", unul dintre cele mai frumoase monumente de arta gotica din Estul Europei, cu catedrala ortodoxa din Piata Avram Iancu. Celui aflat in centrul aglomerat al orasului Clujul ii lasa impresia unui cozonac pus la dospit si a carui crusta sta sa crape. "Drojdia" acestei evolutii este reprezentata de economia clujeana, care isi tureaza motoarele la maximum. Acest lucru a fost remarcat si de ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania, Nicholas Taubmann. "Clujul este un oras foarte frumos si linistit. Bucurati-va cat mai puteti de aceste lucruri, pentru ca ele sunt pe cale sa se schimbe!", spunea Taubmann in luna noiembrie. Intr-adevar, estimarile arata ca Clujul va ajunge la un milion de locuitori in maximum 10 ani.
Hartia de turnesol a acestor schimbari este reprezentata de investitia Nokia. Intocmai cum culoarea pe care o capata hartia de turnesol arata natura unei substante chimice obtinute in laborator, asa si investitia Nokia nu a facut decat sa accentueze tendinta pe care o cunoaste economia clujeana in ultimii ani.
Fabrica se inalta pe locul unde acum doi ani pasteau cirezile de vaci ale localnicilor, intr-un peisaj care amintea de tablourile lui Nicolae Grigorescu. Acum, in mijlocul pajistii se ridica o fabrica moderna, care produce echipamente de telecomunicatii. Deschiderea investitiei Nokia din Cluj coincide cu renuntarea la fabrica din Bochum, Germania. In Europa de Est, Nokia mai detine o fabrica de telefoane mobile, in localitatea Komarom din Ungaria. In parcul tehnologic, cunoscut sub numele Nokia Village, vor activa si alte companii, precum subsidiara gigantului chinez BYD, care va produce acumulatori pentru telefoanele mobile.
Parcul industrial de la Jucu nu este decat glazura de pe tort. Incet-incet, Clujul se transforma in capitala IT&C a Romaniei. In oras exista deja un centru de cercetare finantat de Siemens. Compania germana a achizitionat, tot la Cluj, una dintre cele mai mari companii romanesti din domeniul automatizarilor, realizata de la zero, Frosys. Aceasta va trece, probabil, sub brandul germanilor. Tot in Cluj-Napoca se afla si centrul de cercetare finantat de compania americana Emerson, cu sediul central in Saint Louis. Americanii de la Emerson au ridicat un parc industrial chiar la marginea Clujului, obtinut, la fel ca si in cazul Nokia, de la compania publica Tetarom, detinuta de Consiliul Judetean Cluj. In parcul industrial Emerson vor functiona trei fabrici. Tetarom mai detine un al treilea parc industrial, in zona cunoscuta sub numele de Taietura Turcului. De altfel, acest parc industrial, cel mai mic ca suprafata, dar primul infiintat in ordine cronologica, a fost cel care a dat tonul. Aici exista o serie de fabrici din domeniul IT. Parcul Tetarom I a fost creat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. In anul 2004, cu cinci ani inainte de termenul-limita fixat de Comisia Europeana pentru ocuparea tuturor parcelelor, in parcul industrial nu mai era de concesionat nici un metru patrat de teren, desi Consiliul Judetean a marit semnificativ suprafata initiala a parcului. DEZVOLTARE
Parcuri industriale

Toate cele trei parcuri administrate de Tetarom au fost ridicate pe terenuri ale autoritatilor publice. Numai ca economia a luat-o inaintea strategiilor facute de politicienii locali. In Dej si in Turda au aparut deja primele parcuri industriale private. Nu este vorba de o reactie emotionala a celor doua foste capitale de judet, care, in secolul al XIX-lea, rivalizau cu Clujul in privinta marimii. Pur si simplu, in jurul Clujului terenurile au devenit prea scumpe, iar mana de lucru lipseste. Dejul devine tot mai mult un centru al industriei auto, dupa ce, decenii la rand, economia orasului a fost bazata pe combinatul de hartie si celuloza Somesul. Acum, in oras functioneaza fabrica de componente auto a suedezilor de la Trelleborg. Acestia si-au relocat in orasul din nordul Transilvaniei fabrica pe care o detineau in Anglia. Tot in Dej functioneaza si fabrica de cabluri auto a spaniolilor de la ACE, unul dintre principalii furnizori ai marcilor Volkswagen, Skoda sau Seat. La Turda, lucrurile stau cam la fel. In urma cu cativa ani, orasul era unul dintre cele mai sarace din Transilvania. Gigantii construiti in timpul comunismului, de genul Uzinelor Chimice Turda ori al fabricii de bujii Turdeana, au dat faliment. somajul din Turda era atat de mare incat orasul a fost declarat zona defavorizata. Acum, in oras roiesc investitorii. Intre Turda si Campia Turzii, cele doua orase gemene de pe Valea Ariesului, se ridica un parc industrial privat. Printre cei care activeaza aici se numara multinationala Henkel. Suedezii de la Electrolux ar putea construi aici o fabrica de masini de spalat.

---

Despre autor: