Se umbla la indicii de consum

Institutul National de Statistica vrea sa schimbe din 2009 datele folosite la calcularea indicelui pretului de consum. Ar urma sa fie introduse in calcul, pe langa ancheta bugetelor de familie, si conturile nationale. Rezultatul ar fi o reducere importanta a ponderii alimentelor, simultan cu o crestere a importantei serviciilor si a produselor nealimentare. "Este vorba de o perfectionare a surselor de date pentru indicele preturilor de consum. Mai exact, una dintre problemele care s-au pus este cum sa se perfectioneze ponderile luate in calculul indicelui... S-a creat un grup de lucru care a punctualizat un grafic pentru anul 2008 de a trece la luarea in considerare a ponderilor mixte in IPC: atat din ancheta bugetelor de familie, cat si din conturile nationale", a declarat presedintele INS, Virgil Voineagu, intr-un interviu acordat postului de televiziune The Money Channel. In prezent, marfurile nealimentare au cea mai mare pondere in IPC: 43,5%. Urmeaza marfurile alimentare, cu 38,9%, si serviciile, cu o pondere de 17,5%. Dupa introducerea noilor norme, ponderea alimentelor in indicele preturilor de consum ar putea sa fie redusa chiar pana la 25% dupa cum sugereaza unele estimari preliminare. In acelasi timp, va creste ponderea serviciilor si a unor produse nealimentare, precum combustibilii. Ce determina aceasta schimbare? Vor iesi la iveala multe dintre cheltuielile care in prezent sunt decontate pe firma. Multi romani deconteaza combustibilii, costurile de transport, factura la telefon si costurile altor servicii pe firma la care lucreaza.
Astfel, aceste cheltuieli nu se revad in prezent in Indicele Preturilor de Consum.
In 2007, ponderea mare a alimentelor in indicele preturilor de consum a fost identificata de multi, inclusiv de oficialii BNR, ca fiind unul dintre motivele principale pentru care inflatia a fost atat de mare. Acest lucru este confirmat si de datele statistice. In 2007, inflatia anuala s-a ridicat la 6,57%, cu mult peste tinta de 4% pe care si-a propus-o Banca Centrala. Pe categorii, preturile marfurilor alimentare au crescut cel mai mult: 9,14%, urmate de servicii cu 8,55% si marfurile nealimentare, cu 3,6%. Datele din 2007 au aratat vulnerabilitatea preturilor la un an agricol prost. Insa diminuarea ponderii produselor alimentare in IPC nu inseamna neaparat o inflatie mai mica. Ci doar o schimbare a riscurilor inflationiste. Astfel, starea vremii nu va mai reprezenta un risc atat de mare, in schimb va fi inlocuita de volatilitatea cursului, care afecteaza pretul serviciilor de telefonie, si de pretul petrolului si al energiei termice. In 2007, pretul chiriilor s-ar dublat, potrivit datelor oficiale. Insa ponderea in totalul indicelui preturilor de consum este de doar 0,47%, deci un impact infim asupra inflatiei anuale. Daca ponderea serviciilor va creste, atunci preturile unor componente precum chiria s-ar putea sa duca din nou la o inflatie peste asteptari. Astfel, schimbarea ponderilor din IPC poate fi o sabie cu doua taisuri. "Fiind un indicator de natura medie, influenta asupra inflatiei va fi redusa, insa va avea un impact asupra altor indicatori si factori de influenta, precum estimarea saraciei", sustine presedintele INS, Virgil Voineagu.
Pe parcursul lui 2008, Institutul National de Statistica are programate o serie de intrevederi cu reprezentantii Bancii Nationale pentru a stabili daca este necesara includerea conturilor nationale in randul surselor utilizate pentru elaborarea sistemului de ponderare. In cazul in care modificarile vor fi aprobate la nivel national, INS va aduce pe 17 noiembrie la cunostinta Eurostat intentia de modificare a sistemului de ponderare, pentru a primi o aprobare si la nivel european. Apoi, la jumatatea lui decembrie ar urma sa aiba loc o conferinta comuna INS- BNR pentru anuntarea oficiala a noului sistem de ponderare.
La nivel european se folosesc trei tipuri de surse pentru stabilirea ponderilor. Ancheta bugetului de familie, conturile nationale, sau o combinatie intre cele doua. In prezent, pe langa Romania, numai Belgia, Cipru, Irlanda si Lituania folosesc doar ancheta bugetelor de familie pentru calcularea ponderilor. La polul opus exista 3 tari care utilizeaza doar conturile nationale: Finlanda, Franta si Luxemburg. Restul de 18 membri ai Uniunii Europene utilizeaza atat conturile nationale, cat si ancheta bugetelor de familie.

---

Despre autor: