In vara anului trecut au fost desecretizate oficial arhivele comunismului romanesc. Ce conțin acestea? S-a "umblat” la dosare? Cand vor fi accesibile publicului larg? Sunt cateva dintre intrebarile la care am incercat sa obținem un ra

In vara anului trecut au fost desecretizate oficial arhivele comunismului romanesc. Ce conțin acestea? S-a "umblat” la dosare? Cand vor fi accesibile publicului larg? Sunt cateva dintre intrebarile la care am incercat sa obținem un raspuns din interviul acordat in exclusivitate pentru Jurnalul Național de Dorin Dobrincu, directorul Arhivelor Naționale.

Jurnalul Național: Domnule director, in vara au fost desecretizate arhivele comunismului. Ati facut pana in acest moment o inventariere? Ce contin acestea? Dorin Dobrincu: Accesul la arhivele comunismului romanesc a fost un deziderat al celor interesati de istoria noastra recenta, dar si de prezentul societatii romanesti. Din nefericire, pana de curand aceste arhive, in mod deosebit cele ale Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, au fost putin accesibile cercetatorilor, exceptand un interval cronologic restrans si, trebuie sa o spunem, anumiti cercetatori privilegiati. Documente importante provenite de la fostele structuri teritoriale ale PCR se afla in fiecare judet, preluate aproape in totalitate in depozitele Arhivelor Nationale. Din nefericire, in mare parte aceste documente nu sunt inventariate. Aceasta situatie are explicatii multiple: nu a existat interes din partea fostei conduceri a Arhivelor pentru prelucrarea intr-un timp rezonabil a acestor documente, mijloacele alocate au fost reduse in raport cu necesitatile, iar in mod deosebit la Serviciul Arhive Contemporane, din cadrul Arhivelor Nationale Istorice Centrale, a existat un management defectuos, ceea ce a determinat printre altele si o migratie masiva a personalului care lucra la inventarierea acestui fond. Incepand din iulie 2007, o data cu venirea mea la conducerea Arhivelor, aceasta operatiune a devenit o prioritate pentru Arhivele Nationale, iar cercetatorii au putut solicita prin salile noastre de studiu documente care privesc intreaga perioada comunista, cererile fiind satisfacute, as spune, imediat. Oricine se poate convinge de realitatea spuselor mele prin simpla prezenta la sala de studiu din Bulevardul Elisabeta, nr. 49.

Dosarele comunismului online Cand se va incheia inventarierea si cercetatorii sau cei interesati vor putea consulta un opis al acestora? Poate online... Cu resursele actuale imi este greu sa cred ca am putea termina prea repede. Insa vrem sa alocam resurse suplimentare, umane si materiale, pentru a termina inventarierea acestor documente intr-un timp rezonabil, poate un an si jumatate-doi ani. Bunaoara, in curand vom scoate la concurs cateva posturi si pentru Serviciul Arhive Contemporane, iar in plus unii arhivisti si arhivari vor fi detasati temporar de la diverse servicii special pentru inventarierea aceste arhive. Este pana la urma atat in beneficiul institutiei, cat si al publicului nostru interesat de aceste documente. Intentia noastra este ca inventarele acestor fonduri - ca si ale tuturor fondurilor pe care le detinem - sa fie postate intr-un timp rezonabil pe website-ul Arhivelor Nationale, astfel incat cercetatorii sa le poata accesa din orice colt al tarii sau, de ce nu, al lumii.

Arhivele "periate” Exista certitudinea ca dosarele primite la Arhivele Nationale cuprind totalitatea documentelor comunismului romanesc? Credeti ca s-a umblat la acestea, asa cum, spre exemplu, s-a umblat in dosarele de la fondul Comitetului Central al PCR?S-ar cuveni o precizare. In acest moment, in depozitele Arhivelor Nationale Istorice Centrale se gasesc documente create de fostul CC al PCR, de fostul Comitet Central al Uniunii Tineretului Comunist, de structurile centrale ale Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania si de Institutul de Istorie a Partidului, iar in depozitele Directiilor Judetene ale Arhivelor Nationale se afla documente create de fostele structuri teritoriale ale PCR si ale UTC. Avand in vedere conditiile in care au fost preluate multe din aceste fonduri, dar si informatiile fragmentare de care dispunem, unele dintre acestea circuland ani si ani in mediile istoricilor sau in presa, nu putem exclude varianta "perierii” acestor fonduri inainte ca ele sa ajunga la Arhivele Nationale. As mai aminti ca am depistat in depozitele noastre teritoriale documente create de fosta Securitate, care, conform Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica, trebuia predate demult Consilului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Din motive pe care le intuiesc, predarea acestor documente nu s-a facut la timpul cuvenit. Noi am luat cunostinta de existenta documentelor respective in propriile spatii in urma unor investigatii interne realizate ca urmare a unei decizii a ministrului Internelor si Reformei Administrative, domnul Cristian David, catre toate structurile MIRA, in septembrie 2007. Documentele aflate in depozitele ANR vor fi puse la dispozitia CNSAS, conform legii, in perioada urmatoare. Cred ca este si acesta un semnal de ruptura deschisa, completa si, sper, definitiva cu practicile trecute de inchidere a arhivelor.

"Numeroase fonduri arhivistice sunt inaccesibile cercetatorilor” Mai sunt alte documente legate de perioada comunista in alte locuri? Desigur. Spre exemplu, documentele produse in anii comunismului de diverse ministere, departamente, directii s.a.m.d. sunt la creatorii lor in cea mai mare parte. Din pacate, din cauza lipsei noastre acute de spatii de depozitare, a mijloacelor tehnice diverse, dar si a personalului insuficient, numeroase fonduri arhivistice de cea mai mare importanta pentru studierea istoriei regimului comunist sunt inaccesibile cercetatorilor. Spre exemplu, aceasta este situatia cu documentele create de Ministerul Invatamantului, de Ministerul Culturii, inclusiv de fostul Departament al Cultelor etc. Alte arhive importante create de fostul regim comunist au fost pastrate de ministerele sau autoritatile care potrivit legii isi organizeaza arhiva proprie, si ma refer aici la Ministerul Afacerilor Externe (Arhivele Diplomatice), Ministerul Apararii Nationale (Arhivele Militare Romane), Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe (acestea din urma pastrand inca parti importante din arhivele fostei Securitati, respectiv din arhivele fostei Directii de Informatii Externe). De asemenea, dupa cum este indeobste cunoscut, in cea mai mare parte (nu discut asupra continutului) arhiva fostei politii politice a regimului comunist a ajuns la Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.

"Arhivele Nationale au fost conduse de oameni ai Securitatii” S-a vorbit de demilitarizarea Arhivelor. Se spune ca oficial ultimul militar a plecat din Arhive in 2006.... Atingem o chestiune despre care s-a mai discutat in societatea romaneasca postcomunista. Integrate in 1951 in Ministerul Afacerilor Interne, Arhivele Statului au ajuns sa fie conduse in cea mai mare parte pana dupa caderea regimului comunist de oameni cu grade militare inalte in acelasi minister, unii chiar in Securitate, cu metode specifice cazarmilor. Practica instalarii unor militari activi pe posturi de conducere a fost continuata pana in anii trecuti prin aducerea pe posturi importante a unor persoane din diverse structuri ale ministerului. Aceasta a daunat extrem de mult atmosferei din institutie, atmosfera cazona resimtindu-se chiar si acum, de la felul in care se iau deciziile, pana la felul in care oamenii relationeaza. Din nefericire, se observa si in acest caz ca simpla rupere a lanturilor nu ajunge pentru a introduce o atmosfera de libertate asumata intr-o institutie prea mult timp supusa unui regim de forta. Totusi, drumul pentru reformarea Arhivelor Nationale a fost deschis si imi reafirm speranta ca el nu va fi blocat.
Laptopul - interzis in Arhive pana in 2007

Domnule director, in anul 2000 a fost adus primul computer la Arhive. Inteleg ca si astazi situatia arhivelor nu este prea roz si ca reforma a batut pasul pe loc. Ce veti face? Pentru corectitudine, trebuie spus ca potrivit unor date disponibile in anii '70 ai secolului trecut - cand informatica era inca in perioada adolescentei - a existat un program de "informatizare” a Arhivelor. Dar acesta a fost cel mult un "vis frumos”, pentru ca nu a ramas, de fapt, nimic palpabil in arhive. Asa cum s-a intamplat si in alte domenii, s-au cheltuit resurse umane si materiale intr-un mod putin folositor. Intr-o epoca a informaticii este inconfortabil sa te gandesti ca pana acum opt-noua ani existau doar cateva PC-uri in Arhivele Nationale, toate uzate fizic si moral, iar atatea operatiuni arhivistice, unele complexe, se faceau ca pe vremea lui Asachi sau Hasdeu. Daca va puteti inchipui, obtuzitatea in privinta tehnicii de calcul era atat de mare incat pana anul trecut li s-a interzis cercetatorilor accesul cu laptopuri sau cu camere digitale in salile de studiu ale Arhivelor. De asemenea, pana in august 2007 nu exista un website al Arhivelor Nationale, pe care sa fie expusa legislatia arhivistica in vigoare, unde sa fie anuntate evenimentele organizate de institutie, concursurile pentru ocuparea posturilor, pe care sa fie prezentate fondurile detinute s.a.m.d. Din fericire, astazi aceasta realitate apartine istoriei triste a institutiei noastre. Ne dorim informatizarea si digitalizarea intr-un viitor realist a celei mai mari parti a patrimoniului arhivistic pe care il detinem. Ni s-a promis sprijin din partea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, personal domnul ministru Cristian David manifestandu-si interesul fata de Arhivele Nationale.

Arhivele comunismului si lustratia Documentele din arhivele comunismului contin pentru unii "informatii sensibile”. Datele biografice de aici (din dosare de cadre, stenograme) coroborate cu o lege a lustratiei le-ar pune unora functiile publice in pericol? Pentru unii, documentele create de regimul comunist contin informatii care ar putea arunca o alta lumina asupra propriilor vieti sau asupra institutiilor in care au lucrat, pe care le-au splujit cu mai mult sau mai putin devotament. Probabil ca desecretizarea arhivelor PCR si ale structurilor subordonate acestuia i-a deranjat pe acestia macar in parte. Faptul ca se discuta de posibilitatea emiterii unei legi a lustratiei, care sa se bazeze pe accesul total la documentele istoriei recente, fara indoiala ca le sporeste disconfortul celor care si-au reinventat trecutul public, preferand chiar sa si-l inceapa (doar in CV) din decembrie 1989. Pentru ca tot discutam despre raportul trecutul-prezent, as aminti un fapt care ar fi comic, daca nu ar fi tragic. Spre sfarsitul toamnei trecute, in contextul unor reparatii executate in biroul directorului general al Arhivelor Nationale am avut surpriza sa descopar in spatele unei canapele portretul lui Nicolae Ceausescu, asa cum era el expus in toate cladirile "de partid si de stat” in Romania anilor '80. Dincolo de intrebarile pe care ni le putem pune, acest fapt poate servi drept metafora pentru incremenirea in trecut pana de curand a Arhivelor Nationale, responsabilitatea principala revenind, se intelege, celor care s-au succedat la conducerea institutiei in cei mai bine de 17 ani de la caderea regimului comunist.

In nenumarate randuri v-ati referit la o noua lege a arhivelor. Cum arata proiectul si cand vom avea noua lege? In mai toate domeniile, Romania s-a ales cu o legislatie noua dupa 1989. In privinta Legii Arhivelor, aceasta a fost promulgata in 1996 (Legea 16), dar este general (re)cunoscut ca avem de-a face cu un act depasit chiar din momentul emiterii lui. S-au auzit in societatea romaneasca multe voci in ultimii ani care au cerut cu insistenta schimbarea cadrului legislativ al Arhivelor, fiind vehiculate in spatiul public mai multe proiecte de lege, fiecare cu propria lui istorie, mai mult sau mai putin complicata. Din vara anului trecut am lucrat intens impreuna cu un grup de arhivisti competenti si daruiti din Arhivele Nationale la un nou proiect de lege a arhivelor, preluand practic din precedentele proiecte de lege tot ceea ce am considerat util: aducerea legislatiei arhivistice in acord cu reglementarile UE, informatizarea practicilor arhivistice, formarea personalului de specialitate, deschiderea arhivelor comunismului. De asemenea, am beneficiat si de contributia unor universitari, a unor juristi din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si din Ministerul Culturii si Cultelor, am prezentat proiectul in diverse faze in cadrul profesional largit, am avut consultari cu institutii publice sau cu organizatii neguvernamentale. Cele doua ministere amintite au asumat impreuna sustinerea acestui proiect de lege in fata Guvernului si apoi a Parlamentului Romaniei. Am crezut initial ca vom avea un nou proiect de lege pana la sfarsitul anului 2007, dar din motive variate acest lucru nu a fost posibil. Speranta mea este sa avem totusi noua Lege a Arhivelor adoptata in primavara anului 2008.

CVDorin Dobrincu ,directorul General al Arhivelor Nationale ale Romaniei, cercetator la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol” din Iasi:
Nascut la 28 februarie 1972, in Darabani, jud. Botosani
Casatorit, un copil
2006 - Doctor in istorie al Universitatii "Al. I. Cuza” Iasi cu tema "Rezistenta armata anticomunista din Romania (1944-inceputul anilor 60)” Profesor asociat al Universitatii "Al. I. Cuza” Iasi Membru al Comisiei Tismaneanu Ultima carte publicata (editor impreuna cu Constantin Iordachi): taranimea si puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii in Romania (1949-1962), (Iasi, Polirom, 2005). Coeditor al Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania (editie revazuta si imbunatatita, Bucuresti, Humanitas, 2007) Autor a peste 60 de studii despre istoria politica si sociala a Romaniei contemporane, cu focalizare asupra perioadei comuniste


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.