Anul acesta, stanga romaneasca trebuie sa treaca printr-un examen dur. Rezultatul examenului depinde de felul in care liderii stangii vor sti sa ofere raspunsuri la o serie de intrebari. Ca sa nu ma ascund dupa deget, cand vorbesc despre stanga, ma refer la PSD. Nu e o selectie personala, e rezultatul felului in care este polarizat astazi peisajul politic de la noi.

In acest moment, ne paste o primejdie. Aceea de a crea senzatia ca stanga romaneasca nu poate nimic, in vreme ce dreapta e capabila de orice. Discursul permanent despre nevoia de unitate a dreptei, despre ideea marelui "partid unic de dreapta", poate conduce la impresia ca aceasta e directia politica a momentului, doctrina fertila care merita interes exclusiv din partea analistilor si a publicului. Iata de ce mi se pare important ca, inaintea raspunsurilor la care ma refeream, sa procedam sistematic. Cu alte cuvinte, sa formulam mai intai intrebarile.

In primul rand, cred ca se cuvine sa lamurim o problema. Mai e actuala si utila stanga pentru Romania? O data cu aderarea la UE nu au devenit oare prioritare capitalizarea, tehnologizarea, stimularea investitorului autohton si a conectarii sale cu intreprinzatorii din restul continentului?

Fara indoiala, procesele de mai sus sunt necesare, dar o strategie centrata exclusiv pe ele s-ar dovedi repede fundamental falsa. Integrarea in UE este un proces lung care trebuie sa aiba ca rezultat final dezvoltarea durabila. Iar pentru modelul european pe care il aplicam, cel putin teoretic, o dezvoltare durabila inseamna o evolutie la nivelul intregului corp social. In toate regiunile, in toate zonele comunitare, pe toate palierele de varsta sau de calificare profesionala. Nu poti fii dezvoltat, de pilda, daca ai inca scoli rurale din chirpici, spitale aflate in vesnica criza financiara sau batrani cu pensii sub nivelul incalzirii dintr-o luna de iarna.

Mai mult decat atat, integrarea in UE face posibila depasirea rapida a unei intregi perioade "clasice" de dezvoltare, cea bazata pe stimularea exclusiva a investitiei si a capitalului. Multe tari au procedat asa si abia dupa decenii bune

Citeste si:

si-au permis politici de stanga menite sa asigure redistribuirea resurselor astfel acumulate. Dar fondurile europene fac astazi posibila o dezvoltare sociala si economica mult mai uniforma, profitabila societatii (romanesti) in totalitatea ei.

Acest fel de dezvoltare nu vine insa de la sine, asa cum nici fondurile nu vin fara proiecte. Este tocmai rolul stangii romanesti sa gandeasca proiectul de dezvoltare generala a Romaniei intr-un nou context. In paralel, tot stangii ii revine si misiunea de a gasi solutii pentru depasirea echitabila a crizelor de parcurs, care abia au inceput sa apara in procesul integrarii romanesti. Fara sa intru in detalii, deocamdata, 2008 pare a fi anul in care "euroeuforia" a luat sfarsit, si cetateanul incepe sa observe, in propriul buzunar, cateva procese negative ce trebuie sa-i dea de gandit.

O a doua intrebare vine aproape de la sine. Cui ar trebui sa se adreseze aceasta stanga regandita? Fara indoiala, adresantii ei traditionali nu pot fi abandonati. Trebuie lansate programe si mesaje pentru pensionari, pentru agricultori, pentru someri, pentru cei cu venituri reduse sau pentru zonele subdezvoltate. Dar lumea romaneasca evolueaza, iar stanga trebuie sa se imagineze pe sine nu doar ca pe un generator de compensatii, ci si ca pe un generator de dezvoltare. Ea trebuie sa intre in dialog cu tinerii in cautare de calificari cat mai profitabile si cu micul intreprinzator afectat de noi norme si de vechi neajunsuri si birocratii. Stanga romaneasca nu poate evolua daca se doreste doar un reazem al celor derutati de o tranzitie prea lunga. Un anestezic. Ea trebuie sa imagineze si sa genereze realitatea de dupa tranzitie.

Daca va reusi sa faca saltul necesar de la subventionare la dezvoltare, de la asistare la finantare, daca va reusi sa convinga electoratul anului 2008 ca investitia in social e fertila, si nu o "mita electorala", cu efecte de scurta durata, stanga, PSD-ul vor trece cu bine examenele de an. Daca nu, nu.