Mapa lu� Macovei

A fost nevoie ca furia presedintelui "sa cada" asupra Noricai Nicolai pentru ca opinia publica sa afle, mult prea tarziu, file din trecutul Monicai Macovei. Dupa ce a fost plimbat de la o institutie la alta fara a i se prezenta, conform Legii informatiilor publice, dosarul de cadre al fostului ministru de Justitie, Jurnalul National a intrat, cand Parchetul General nu mai putea tainui evidenta, in posesia datelor din mapa profesionala de 94 de pagini a Monicai Macovei, care a scapat de excluderea din magistratura prin demisie.

Plimbari afara si ascensiune usoara Mapa profesionala a Monicai Macovei, fosta Gherghescu, inlatura misterul asupra modului in care aceasta a ajuns de la Procuratura Locala Giurgiu, procuror la Parchetului Sectorului 1 Bucuresti, intr-un regim in care accesul in aceasta unitate era dificil pentru cei care nu multumeau partidul. Din motive de sanatate (!)

Avizul i-a fost dat de Directia a V-a din Procuratura Generala sub semnatura procurorului N. Radu, care a apreciat cererea ca fiind intemeiata si a propus detasarea la Procuratura Sectorului 1 Bucuresti. Cererea a fost facuta la 13 aprilie 1984. Detasarea la un sector atat de "greu", desi s-a facut in cursul aceluiasi an, la 13 aprilie 1984, procurorul-sef Gheorghe Diaconescu ii recomanda procurorului, pentru activitatea de la Giurgiu, "sa aprofundeze studiul practicii judiciare si a literaturii de specialiatate, sa-si organizeze judicios timpul de munca in vederea solutionarii cu operativitate a dosarelor ce ii sunt repartizate".

LA PARCHETUL CAPITALEI, FARA CONCURS. Din simplu procuror la sector, Monica Macovei a ajuns direct sefa la Biroul de supraveghere a cercetarilor penale efectuate de organele de politie, audiente si relatii cu presa, din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti, in anul 1991. Cand, gratie faptului ca nu s-a prezentat nici un candidat la cele doua concursuri efectuate pentru ocuparea postului, ea a fost propusa pentru sefie de procurorul-sef de atunci al Procuraturii Capitalei, Viorel Spinu.

18 noiembrie 1993 ­ Ninosu a dispus reducerea cu o treime a vechimii necesare, de 15 ani, pentru ca Monica Macovei, pe atunci procuror la Parchetul Tribunalului Bucuresti, incepand din anul 1991, sa poata ocupa functia de procuror la Parchetul Curtii Supreme de Justitie. Ordinul a fost dat dupa cererea formulata de procurorul general Vasile Manea Dragulin pentru Macovei Monica Luisa, la data de 12 octombrie 1993.

EXCURSII IN STRAINATATE, LA GREU. Monica Gherghescu a plecat in strainatate, in perioada 1968 - 1974, in Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, cu parintii prin ACR. In anul 1975, in Ungaria, Italia, Elvetia, Austria, cu parintii prin ACR, 30 de zile. In 1978, in URSS, prin BTT 15 zile, in 1979, RDG, cu parintii prin ACR, 20 de zile, in 1981 in URSS, din nou prin BTT 15 zile, preocupari in afara profesiunii, adica un articol in RRD nr. 11/1981.

... PRIN RELATIILE TATALUI. In 7 iulie 1986, Monica Gherghescu nu a primit aprobare din partea conducerii Procuraturii Generale sa plece intr-o excursie turistica in Franta, aratand ca valuta necesara i-a fost depusa de catre Balibanu Cornelia Veturia (25 de dolari si 500 de franci francezi). A fost refuzata, pentru ca si in anul 1985 a facut cerere de plecare in excursie in Franta si in Republica Federala Germania, valuta necesara fiindu-i asigurata de cetateanul francez Motas Constantin. In nota explicativa data de Macovei, in ziua de 24 iunie 1986, mentioneaza ca personal nu-i cunoaste pe cei doi cetateni francezi care i-au asigurat valuta necesara efectuarii celor doua excursii, in Franta si RFG (Germania). Ea arata ca Motas Constantin a fost coleg de facultate al tatalui sau, insa nu cunoaste in ce imprejurari s-a ajuns la consemnarea valutei. Despre Balibanu Cornelia Veturia mentiona ca este tot o cunostinta a tatalui sau, plecata de mai mult timp din tara si stabilita cu domiciulul in Franta. Tatal sau s-a reintalnit cu aceasta in Bucuresti, in luna aprilie 1986, cand si-a manifestat dorinta ca fiica sa (Monica) sa faca o excursie in Franta. Ca urmare a acestei discutii, i-a depus la banca valuta necesara efectuarii excursiei. Procurorul Monica Gherghescu sustine ca nu o cunoaste pe Balibanu Cornelia Veturia.

La 30 iulie 1992, Monica Macovei a plecat la Budapesta cu o bursa a Fundatiei Soros pentru perfectionarea pregatirii sale in specialitate profesionala, se scrie in fisa de apreciere a anului 1992.

MEMBRA DE PARTID. Membra de partid din anul 1980, inca de pe bancile Facultatii, Monica Macovei a beneficiat de aprecieri pozitive, atat pe linie profesionala, cat si de partid. "La invatamantul politic si profesional se prezinta intotdeauna cu materialele indicate studiate si conspectate si participa activ la dezbaterile organizate in cadrul unitatii" ­ nota a Directiei a V-a a Procuraturii Generale din 18 aprilie 1984. Intr-o caracterizare aflata la mapa, de la Facultatea de Drept din Bucuresti, absolvita de Monica Macovei, pe acea vreme Gherghescu, cu media 10, in 1982, se arata: "Este membra de partid. A participat in fiecare an la toate actiunile cultural educative din facultate".

"FB" PE LINIE. Toate calificativele primate de Monica Macovei, fosta Gherghescu, sunt la superlativ: "Foarte bine" (FB). In anul 1988, in fisa de apreciere de la Procuratura Sectorului 1, se arata ca in activitatea procurorului Monica Gherghescu "un rol important l-au avut actiunile privind persoanele a caror activitate nociva a fost pusa in discutie de organele de militie, cele 114 deplasari la sediul organelor de militie si cele 18 verificari ale arestului".

Anul 1997 a fost cel in care, in urma unui scandal, Monica Macovei si-a dat demisia din functia de procuror al Parchetului General - Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica - Serviciul pentru drepturile omului si criminologie. Demisia a intervenit chiar la finalul unui control intern, prilej cu care au fost descoperite mai multe nereguli in activitatea profesionala a acesteia, dezvaluie mapa profesionala a procurorului Macovei.

198 DE RESTANTE. Potrivit verificarii efectuate in anul 1996 de seful direct al Monicai Macovei, procurorul Adrian Vlad, aceasta avea nici mai mult nici mai putin decat 198 de lucrari nesolutionate, astfel: 5 din anul 1993, 54 din 1994, 46 din 1995 si 93 din 1996. Controlul a aratat de asemenea ca dosarele nesolutionate de procurorul Macovei aveau o vechime intre 60 si 1.030 de zile si ca unele dintre ele aveau ca obiect acuzatii de incalcare a drepturilor omului aduse altor procurori. "Doamna procuror Macovei Monica Luiza intarzie in mod sistematic rezolvarea lucrarilor cu intervale foarte mari de timp, in mod nejustificat; dovedeste lipsa de oganizare in desfasurarea activitatii de procuror, in tinerea evidentelor lucrarilor; insubordonare in relatiile cu sefii ierarhici; intarzie la program in mod sistematic si lipseste nemotivat", se arata in mapa profesioanla a fostului ministru al Justitiei.

SUPERFICIALITATE. In raportul de control, inspectorul da de inteles ca activitatea procurorului Macovei a fost superficiala. "Doamna procuror obisnuieste sa inchida lucrari ocolind controlul sefilor si nedand solutia, pentru documentare a se vedea xerocopii de pe lucrari de acest gen. De mentionat ca sub acest aspect a fost atentionata si de seful de serviciu. De asemenea, s-a mai remarcat ca doamna procuror, in relatiile cu seful de serviciu, foloseste biletele in locul convorbirilor directe. Din continutul unui astfel de bilet mai deducem si atitudinea sa superficiala in legatura cu modul operativ de solutionare a plangerilor venite de la cetateni, precum si modul in care intelege sa se poarte in relatiile cu colegii de serviciu", arata inspectorul Mihai Carstea. De remarcat ca dupa demisia din magistratura Monica Macovei a devenit cunoscuta ca avocat si presedinte al ONG-ului APADOR-CH, tocmai pentru lupta impotriva incalcarii drepturilor omului.

FARA SANCTIUNI. Dosarul de cercetare disciplinara, constituit in urma controlului, nu a avut ca finalitate aplicarea vreunei sanctiuni disciplinare deoarece Monica Macovei si-a dat demisia inainte de luarea vreunei decizii de catre Consiliul de Disciplina al Ministerului Public. Conflict cu procurorul general Nicolae Cochinescu Atat la momentul inspectiei, cat si cativa ani mai tarziu, in 2005, Monica Macovei s-a aparat spunand ca este o victima a unui razboi politic: “Raportul intocmit de procurorul inspector Carstea s-a inscris in practica abuziva a cercetarii disciplinare a procurorilor care nu erau iubiti de procurorii generali. Acel raport a fost intocmit pe fondul unui conflict pe care l-am avut cu procurorul general de atunci, Nicolae Cochinescu, care mi-a interzis o deplasare la Parlamentul European, la Bruxelles, unde fusesem invitata pentru o dezbatere, conflict in urma caruia mi-am dat demisia”, a sustinut Macovei in replica. Surse judiciare ne-au precizat insa ca demisia ar fi salvat-o pe Monica Macovei de la o posibila excludere din magistratura. Comparand plecarea sa din magistratura cu cea a Noricai Nicolai si raportandu-ne la Legea 60/1968 observam ca si transferul la cerere in functia de jurisconsult al Noricai Nicolai a salvat-o pe aceasta tot de la o posibila excludere din magistratura. Acuze La data de 26 mai 1997, Monica Macovei isi depunea demisia din functia de procuror la seful Parchetului General, Nicolae Cochinescu: “Demisionez datorita incompatibilitatii dintre modul in care eu si dumneavoastra percepem justitia si rolul Parchetului intr-o societate democratica. M-am referit, in extenso, la aceasta incompatibilitate in notele pe care vi le-am inaintat in intervalul noiembrie 1996-martie 1997, precum si in cererile prin care v-am solicitat sa demisionati, care v-au fost adresate prin intermediul massmedia. Constatand ca sunteti inca la conducerea institutiei demisionez eu”.
Demisia a fost admisa, incepand cu data de 1 iunie 1997, Monica Macovei fiind eliberata din functie.

Masuri diferite - Mapa profesionala a lui Morar e "confidentiala"CSM refuza accesul la documentele din dosarul profesional al sefului DNA, Daniel Morar. Motivul invocat este cel prevazut de articolul 42 alineatele 2, 3 din Legea 303/2004, potrivit caruia "datele continute in dosarul profesional sunt confidentiale si numai judecatorii, respectiv procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot obtine copii ale actelor existente in acesta".

Pentru a nu putea fi totusi acuzat de lipsa de transparenta ori de incalcarea legii, CSM ne-a pus totusi la dispozitie cateva informatii care tin de "traseul" profesional al lui Daniel Morar, precum si o informatie foarte importanta: "Pana in prezent, magistratul nu a fost sanctionat disciplinar". Ne aflam in anul 2008, luna ianuarie, ziua a 15-a. Adica la noua ani distanta de momentul in care procurorul Daniel Morar, pe atunci magistrat la Parchetul Curtii de Apel Cluj-Napoca, a dispus arestarea preventiva a lui Liviu Ciupe, fostul sef al Regionalei Drumuri si Poduri Cluj, membru PD. Acesta era acuzat ca a delapidat 156 de milioane de lei vechi. Patru luni a stat in inchisoare Liviu Ciupe, impreuna cu un alt arestat, pentru ca apoi cei doi sa fie gasiti nevinovati si pusi in libertate. Ciupe a dat in judecata statul roman si a obtinut despagubiri de 1.380 de milioane de lei. Dupa informatia remisa de CSM privind lipsa sanctiunilor din mapa profesionala a lui Daniel Morar, reiese ca procurorul nu a platit in nici un fel pentru greseala sa.

BANI PUBLICI PENTRU BUBE ASCUNSE. Interesant e cum legile justitiei pun stavila cetateanului in aflarea informatiilor despre activitatea magistratilor, desi acestia sunt platiti din bani publici. Introducerea "mapei profesionale" a magistratilor in categoria documentelor confidentiale a fost gandita la Ministerul Justitiei pe vremea Rodicai Stanoiu, dar a devenit lege sub mandatul de ministru al lui Cristian Diaconescu.

In 2005, cand a modificat cele trei legi ale Justitiei, Monica Macovei nu a simtit nevoia sa schimbe textul de lege, desi in toate pozitiile exprimate la tv, radio sau presa scrisa, domnia-sa proclama ca suveran dreptul cetateanului platitor de taxe de a fi informat. Ba chiar a pornit cruciade impotriva unor procurori-membri ai CSM vorbind despre greselile comise de acestia in activitatea profesionala. Care greseli se gasesc tocmai in mapele lor profesionale. Justitia este un serviciu public, prin urmare, cetatenii au dreptul sa cunoasca ce a facut bun si ce nu un magistrat. Daca legile interzic acest lucru atunci inseamna ca ele sunt strambe si trebuie schimbate. Faptul ca ai arestat pe nedrept un cetatean si apoi ai fost sau nu sanctionat disciplinar pentru acest lucru, nu este nicidecum o informatie de tip "data personala". In plus, Daniel Morar nu este doar un magistrat. El detine si o functie de conducere, reprezinta o autoritate publica. Si, daca modul in care isi exercita aceasta functie poate fi influentat sau are legatura de cauzalitate cu datele din mapa profesionala, atunci cu totii avem dreptul sa aflam continutul dosarului profesional al lui Daniel Morar.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe