Un muzician italian sustine ca a descoperit o melodie de 40 de secunde ascunsa in „Cina cea de taina".

Cercetatorii sint de parere ca Leonardo da Vinci a incorporat in capodopera sa si un Recviem, ca o coloana sonora a Patimilor lui Isus Christos

„Are sonoritatea unui recviem", afirma Giovanni Maria Pala, adaugind: „E ca o coloana sonora care subliniaza Patimile lui Christos". Muzician si pasionat de informatica, italianul a inceput sa analizeze pictura lui Da Vinci in 2003, dupa ce a auzit la stiri ca cercetatorii credeau ca Leonardo incorporase o piesa muzicala in capodopera sa. Pictata in perioada 1494-1498 pe zidul bisericii milaneze Santa Maria delle Grazie, „Cina cea de taina" infatiseaza un moment crucial din povestea biblica: ultima masa a lui Isus alaturi de cei 12 apostoli, inaintea arestarii si crucificarii sale, subliniind consternarea discipolilor la aflarea vestii ca unul dintre ei va deveni tradator.

„Dupa stirea respectiva nu s-a mai zis nimic despre acest subiect", a declarat Pala pentru Associated Press. „Fiind muzician, am vrut sa cercetez mai mult." Intr-o carte lansata vineri in Italia, Pala explica in ce mod a preluat elemente din pictura, care au o semnificatie simbolica in teologia crestina, si le-a interpretat ca indicii muzicale. Mai intii a observat ca, trasind cele cinci linii de partitura de-a lungul picturii, bucatile de piine de pe masa, precum si miinile lui Isus si ale apostolilor puteau fi substituite cu note muzicale. In opinia lui, aceasta coincidenta corespunde simbolismului crestin al piinii, care reprezinta trupul lui Hristos, iar miinile sint folosite pentru binecuvintarea mincarii. Insa notele nu au capatat un sens muzical pina cind Pala nu si-a dat seama ca partitura trebuia citita de la dreapta la stinga, urmind stilul caracteristic scrierii lui Leonardo.

In cartea sa, „La musica celata" („Muzica ascunsa"), Pala mai descrie si cum a descoperit in pictura anumite indicii care dezvaluie ritmul compozitiei si durata fiecarei note. Rezultatul este o piesa de 40 de secunde, despre care muzicianul italian spune ca suna cel mai bine la orga, instrumentul cel mai folosit pentru interpretarea muzicii de inspiratie religioasa pe vremea lui Leonardo.

Alessandro Vezzosi, specialist in creatiile lui Da Vinci si director al muzeului dedicat artistului renascentist in orasul sau de origine, a declarat ca nu a vazut analiza lui Pala, dar ca ipoteza lui „este plauzibila". Conform lui Vezzosi, niste cercetari anterioare indicasera ca miinile apostolilor, asa cum sint infatisate ele in pictura lui Leonardo, pot fi inlocuite cu notele unui psalm gregorian, desi pina acum nimeni n-a incercat sa includa in ecuatie si bucatile de piine. „Exista intotdeauna riscul de a gasi ceva ce nu exista in realitate, dar e adevarat ca spatiile si pictura sint impartite in mod armonic", a declarat Vezzosi pentru Associated Press, adaugind: „Acolo unde exista proportii armonice, se poate gasi si muzica".

Vezzosi a mai observat si ca, desi Leonardo si-a cistigat renumele mai ales prin picturi, sculpturi si inventii vizionare, el a mai fost si muzician. Da Vinci cinta la lira si chiar a proiectat diferite instrumente, iar printre scrierile sale se regasesc citeva ghicitori puse pe muzica, ce trebuie citite de la dreapta la stinga.

Dat fiind interesul popular pentru Leonardo dupa aparitia cartii si a filmului „Codul lui Da Vinci" (in care Dan Brown o „vedea" pe Maria Magdalena stind la dreapta lui Isus, in „Cina cea de taina"), Pala a atras atentia ca descoperirea sa nu dezvaluie nici un fel de secrete ale Bisericii Catolice sau ale lui Leonardo, ci il prezinta pe artist intr-o postura anulata, pina acum, de conspiratiile descrise in diferite fictiuni. „Se contureaza astfel o noua imagine - Leonardo nu era un eretic, asa cum cred unii", afirma Pala, subliniind: „Se contureaza imaginea unui om care crede, a unui om care crede cu adevarat in Dumnezeu".

Ascultati muzica ascunsa in „Cina cea de Taina", pe www.cotidianul.ro/select