Stiri mutate pe mobil, jurnalisti iviti din spatele oricarui computer personal sau publicitate targetata pina la ultimul dintre cititori sint ultimele reguli de care trebuie sa tina seama ziarele ca sa ramina pe pozitii.

Jurnalismul e facut acum si de cetatenii obisnuiti
Foto: Reuters Consumul de media nu mai este de o vreme buna echivalent cu cititul relaxat dintr-un fotoliu, rigorile sint noi cind webul sufla amenintator in ceafa, cind publicitatea este mai insidioasa ca oricind. Industria sufera, iar solutiile de redresare sint cautate cu mic, cu mare, fie ca e vorba de ziarele cu nume grele sau de numele noi care, la tot pasul, insista sa-si faca un loc pe tarabe. Intr-un top al trendurilor presei tiparite in 2008, Asociatia Mondiala a Ziarelor (WAN) traseaza noile amenintari ivite si propune oportunitati anticriza pentru breasla pe care o conduce. Nu mai citim ziarul pe indelete ca in vremurile bune, atrag atentia cei de la WAN. „Stirile sint difuzate pe tot mai multe platforme media, fie ca e vorba de web, podcasturi sau de telefoane mobile. Cind si unde vrem", constata asociatia, care aminteste ca numai in Suedia numarul minutelor petrecute navigind pe net s-a dublat in decurs de un an. „Tinerii nu mai percep Internetul ca pe o tehnologie, ci ca pe ceva care a fost mereu la indemina", avertizeaza WAN. O culme a mixului media este tocmai faptul ca cei care rivalizeaza in spatiul mediatic nu mai sint la fel de usor de identificat ca pina acum: „Aproape orice companie poate deveni un viitor competitor deoarece ziarele au posturi tv, broadcasterii ofera site-uri de stiri, operatori GSM au stiri si tv mobil".

Digitalul omniprezent antreneaza reguli noi si pe piata de publicitate, mai arata documentul: „Pe masura ce media migreaza inspre online, veniturile rezultate din noile servicii devin o sursa de profit tot mai importanta". Pe aceeasi nisa publicitara acaparata pina acum de ziare au inceput sa apara competitori exclusiv online. „Google, Yahoo! si Microsoft construiesc platforme publicitare avansate care rivalizeaza pentru venituri din aceasta piata", arata WAN. Iar cei care se ocupa de vinzarea spatiului publicitar trebuie sa se reprofileze la rindul lor: „Continutul editorial are un impact mai mare decit o macheta publicitara, lucru care transforma PR-ul intr-o activitate de vinzari. Cum canalele media sint tot mai multe, cei din departamentele de vinzari devin si ei adevarati brokeri media". Nici campaniile publicitare nu mai sint ce-au fost, ne arata WAN, transformindu-se in strategii din care nu lipsesc site-urile dedicate sau clipurile difuzate pe YouTube.

Ca rezultat al noilor tendinte, in paginile ziarelor nu vom mai regasi scriitura cu care ne-am obisnuit. Infotainmentul face regula, jocuri, DVD-uri, bilete sau diverse esantioane fiind inserturi obligatorii la fiecare numar iesit din tipar. Designul facut cu cap este un „must have" pentru ca, amintesc autorii studiului, intre 50 si 70% dintre deciziile de cumparare se fac in fata raftului. Prin redactii incep sa bintuie tot mai multi jurnalisti cetateni, iviti din rindul celor tineri, in timp ce oamenii de presa inregimentati se vad nevoiti sa contracareze cu analize mai profunde si explicatii ale evenimentelor care sa nu piarda din vedere contextul global devenit tot mai acut.

Din exterior, amenintarile ii pun si ele in garda pe jurnalistii dedicati tiparului: ecologistii alarmeaza in stinga si-n dreapta cele 0,4 kg de CO2 emanat o data cu fiecare ziar scos de pe banda, iar guvernele mondiale, in frunte cu gigantii China si Rusia, sint cu cenzura la tot pasul prin redactii.

Zece porunci pentru jurnalistii cetateni, pe www.cotidianul.ro/select