Politichia prezidentiala casnica

Ca sa nu mai fie acuzat ca da indicatii Justitiei, Traian Basescu a spus doua povestioare de familie la sedinta de bilant a CSM. Efectul a fost imediat si mult mai puternic decit daca presedintele ar fi tinut un discurs de "simplu cetatean" indignat.

Sint convins ca unii au fost oripilati ca primul om din stat a ajuns sa povesteasca ce discuta acasa cu sotia sa despre treburile tarii. Mai ales ca presedintele se expune astfel eventualelor acuzatii sau macar ironiilor ca ar fi deschis acasa Cabinetul 2. Dar daca Basescu ar fi spus direct si tintit ca Justitia romana umbla cu doua cintare, unul care functioneaza imediat, cum s-a intimplat in situatia Monei Musca, si altul care asteapta venirea calendelor grecesti, pentru un verdict in cazul Voiculescu, i-ar fi sarit comentatorii in cap. Fostul sau prieten Tariceanu ar fi avut prilej sa deplinga o presiune politica la cel mai inalt nivel asupra Justitiei si l-ar fi scos vinovat pe Basescu pentru raportul negativ pe care ni-l pregateste Europa. Premierul arata oricum, cu degetul cu care acuza, spre Cotroceni fiindca ar destabiliza Justitia cu refuzul de a o valida ca ministru pe matusa Norica Nicolai. Tariceanu pare lovit insa de o suspecta amnezie. Daca si-ar fi amintit cum a tinut presedintele Externele in incertitudine, cind l-a declarat de citeva ori necopt pe Cioroianu, prim-ministrul ar fi fost atins macar de umbra unei indoieli asupra insusirilor amicei politice a gruparii Antonescu si Orban din propriul partid.

Sa nu-si dea Tariceanu seama ca e ridicol sa reprosezi altuia ca n-o vrea pe Norica la Justitie, cind tu insuti ai inghitit-o cu noduri? Seful Guvernului s-a vaccinat in repetate rinduri impotriva ridicolului in ultimele luni, incit e de inteles de ce nu pare deloc stingherit s-o scoata in fata pe netulburabila senatoare.

Singura nemultumire care sta in picioare, dintre cele exprimate de premier, e ca presedintelui i-a trebuit o luna pentru a-i transmite sa-i propuna pe altcineva la Justitie. Adica l-a tinut la coada ca pe ultimul jalbar intr-o problema care s-ar fi cuvenit rezolvata imediat, macar de ochii lumii, daca nu din consecventa. Cind acuzi Justitia ca functioneaza prost, nu lasi loc la comentarii ca nici tu nu te omori cu firea sa mearga mai bine.

Chiar daca nu s-au inchis tribunalele in asteptarea deciziei prezidentiale, aminarea asta a fost o satisfactie ieftina pe care Traian Basescu n-ar fi trebuit sa si-o ofere, oricit de atragator i s-o fi parut sa-l lase pe Tariceanu la fiert. Dupa un "nu" rapid, presedintele ar fi parut mai indreptatit sa-l invite a doua zi pe premier la Cotroceni. Eventual cu sotia.

---

Despre autor: