N-are baterii, poate alt gen de energii, zboara mai spre
seara, chiar in noaptea tuciurie, calarind o matura, invelita-n patura, cu dulciurile
dupa ea este... vrajitoarea La Befana.

Afost odata ca-n povesti o vrajitoare-n negru. De-ai fi vazut-o
ai fi crezut ca-ti fulgera cararea, dar - nici pe departe asa ceva - este doar
La Befana. O vrajitoare buna, o zana mai batrana, destul de aeriana, si asta
pentru ca-i tot place sa calareasca o matura.

La Befana sau Epifania “le feste porta via” - ceea ce, pe
romaneste, inseamna ca ea este cea care “incheie” toate sarbatorile.

Dulciuri pentru cei cuminti...

In Italia, copiii stiu ca in noaptea de 5 spre 6 ianuarie
trebuie sa-si pregateasca sosetelele, astfel incat, in zorul ei nebun, Befana sa
aterizeze in ele cu tot felul de dulciuri. Se mai intampla uneori, ca
bombonelele si ciocolatele sa se transforme in carbuni, asta doar daca micutii
au facut nazdravanii prea mari de-a lungul anului.

Si carbuni pentru cei neascultatori.

Citeste si:

Dar, pentru ca totusi Befana are inima buna, arunca in ciorapeii
copiilor mai lenesi si neascultatori carbuni dulci (zahar cubic negru si tare) si,
astfel, nu-i pedepseste atat de tare.

Chiar daca este batrana si cocosata, imbracata in negru si
cu pantofii gauriti, precum o vrajitoare care nu se dezminte, La Befana e mereu
cu zambetul pe buze si nastrusnica.

Legenda:Dar
cine e de fapt aceasta vrajitoare?

Legenda spune ca La Befana, in timp ce era acasa si matura
podeaua, au poposit cei Trei Crai (care-i duceau lui Iisus aur, smirna si tamaie),
cerandu-i sa ii inso­teas­ca si sa-L vada pe Prunc, pentru ca ei nu gaseau
ieslea. Dar ea i-a refuzat, scuzandu-se ca are prea multa treaba de facut prin
casa. Se spune ca La Befana s-ar fi raz­gandit dupa aceea, dar deja era mult
prea tarziu, asa ca... de-atunci tot pribegeste, cautandu-l pe Pruncul Sfant si
lasand daruri in casa fiecarui copil. Asadar, in cultura italiana, La Befana
este un personaj asemanator lui Mos Nicolae, care aduce dulciuri copiilor cuminti
si carbuni celor rai.

roxana.ancuta@jurnalul.ro