Eroina primului film al lui Coppola din ultimii zece ani, Alexandra Maria Lara (28 de ani) a jucat, de asemenea, rolul credincioasei secretare a lui Hitler in "Der Untergang" (Caderea), pelicula nominalizata la Oscar, dar experienta colaborarii cu re
Eroina primului film al lui Coppola din ultimii zece ani, Alexandra Maria Lara (28 de ani) a jucat, de asemenea, rolul credincioasei secretare a lui Hitler in "Der Untergang" (Caderea), pelicula nominalizata la Oscar, dar experienta colaborarii cu regizorul "Nasului" a marcat-o: "Ii stiu opera de mult si sunt un fan, asa ca atunci cand am aflat ca vrea sa ma contacteze nu mi-a venit sa cred. Mi-a trimis un scenariu cu numarul lui de telefon pe prima pagina si mi-a zis sa-l sun dupa ce citesc. L-am sunat. Iar el a raspuns, si prima mea reactie a fost sa inchid. Si exact asta am facut. I-am inchis telefonul. Am intepenit.", povesteste Lara. Pana la urma, actrita de origine romana a obtinut rolul Veronica/Rupini/Laura in povestea despre explorarea identitatii, a limbajului si a gandirii existentialiste regizata de Francis Ford Coppola pornind de la cartea scrisa de Mircea Eliade. O trama greu de explicat, "Tinerete fara tinerete" e povestea unui profesor de lingvistica (interpretat de Tim Roth) care, datorita unei anomalii naturale, sfarseste prin a intineri in loc sa imbatraneasca, trezindu-se astfel proiectat dincolo de viata si timpul sau, in viitor.
"Ceea ce e extraordinar la Francis e felul in care te poate surprinde. Aveam impreuna cu Tim Roth o scena cu foarte multe replici, si Francis a zis: <<Faceti-o inca o data, dar fara dialog>>. Pentru un actor, e o mare provocare. Iti pastreaza interesul si te ajuta sa patrunzi mai adanc inauntrul personajului, ceea ce in cazul acesta era foarte important.", povesteste Lara.
Despre nuvela lui Eliade, foarte cunoscuta in Romania, Alexandra Maria Lara crede ca "e important ca a ajuns la un public mai larg, pentru ca, de fapt, cultura romaneasca n-a avut niciodata sansa de a fi cunoscuta, iar ea are o traditie foarte bogata". "Romanii au facut intotdeauna filme grozave, au spus povesti extraordinare, au scris o literatura mare, insa, ca parte a Blocului Estic, aceste opere n-au avut niciodata sansa sa fie vazute. Totul era cenzurat si oamenii nu erau liberi sa se exprime. Dar intr-un sfarsit oamenii au invatat sa lupte. Au invatat sa se exprime cu reala convingere, iar asta a schimbat totul. Atunci au inceput sa apara lucruri noi, arta a devenit extrem de interesanta. Simt ca asta e punctul in care suntem si nici c-as putea fi mai mandra.", mai spune Lara in finalul articolului-interviu publicat in capitala Quebec.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.