Alegerile de ieri de la Consiliul Superior al Magistraturii au oferit o premiera. Pentru prima data in istoria CSM, functiile de conducere au revenit unor magistrati-femei. Pentru postul de presedinte al CSM si-a depus candidatura doar judecatorul Lidia Barbulescu (vicepresedinte a Inaltei Curti), care a fost aleasa cu o majoritate de 15 voturi pentru, si unul impotriva (al Procurorului General Codruta Kovesi). Pentru postul de vicepresedinte si-a depus candidatura doar procurorul Gratiana Isac (de la DIICOT din Parchetul General), care a fost votata in aceasta functie.
Prima conducere feminina deschide "matriarhatul" CSM intr-o perioada in care acest for are o cota de credibilitate publica extrem de scazuta. Planul de actiune al noii conduceri feminine, declarat de cele doua dupa votul de investire, promite sa restabileasca increderea publicului si a magistratilor in forul suprem al Magistraturii, desi vederile celor doua despre cum ar trebui sa mearga lucrul in interiorul CSM sunt contradictorii. Spre deosebire de Isac, Lidia Barbulescu vrea un CSM in care judecatorii sa aiba cuvantul decisiv, pentru a nu se mai repeta rateurile de la Sectia de procurori care au afectat grav imaginea Consiliului. Desi in practica judecatoreasca se stie ca cele mai aspre pedespre le dau, de departe, magistratii-femei, ramane de vazut daca in 2008, cele doua alese vor reusi sa faca ceea ce n-au fost in stare pana acum o "armata" de barbati.
Bilant anual triumfalist
Sedinta a debutat prin prezentarea Raportului de activitate al CSM pe anul 2007. Un bilant axat in mare parte pe insiruirea a fel de fel de activitati birocratice ale aparatului CSM, fara nici o utilitate importanta pentru cetateanul nemultumit de mersul Justitiei. Un bilant care a ocolit cu abilitate adevaratele probleme ale Justitiei, care nu stau neaparat in legi imperfecte sau instabile, ori in posturi vacante, cat mai ales in calitatea actului de justitie efectuat de anumiti magistrati, care indiferent cu ce legi ar lucra, bune sau proaste, nu le aplica. Un bilant rusinos la capitolul raspunderea profesionala a magistratilor, care a enumerat doar cateva "margele" (trei sanctiuni cu avertisment si o reducere a salariului cu 15% pe trei luni, pe anul 2007), de natura sa nelinisteasca miile de justitiabili care reclama anual valuri de erori si abuzuri judiciare. Dupa prezentarea raportului de catre judecatorul Anton Pandrea, membrii CSM au facut rand pe rand comentarii despre starea Justitiei. Vorbitorii au excelat prin a se vaita de numeroase inconveniente care, in opinia lor, ar impiedica bunul mers al CSM. Incoerenta legislativa, lipsa de magistrati, multiplele cai de patrundere in Magistratura si, mai ales, pretinse lipse de puteri legislative ale CSM, ori colaborarea defectuoasa a unor institutii ale statului cu acest for au justificarile pentru nerealizarile Consiliului.
"Tigroaica" si "purceii" CSM
Judecatorul Dan Lupascu a recunoscut ca CSM isi merita statutul umil pe care l-a dobandit: "Obisnuim sa ne plangem de altii ca nu acorda CSM rolul pe care il merita. Noi ne complacem in situatia asta!"
Lupascu a facut o figura de stil comparand Consiliul cu imaginea vazuta de el intr-un reportaj de pe "Animal Planet" in care o tigroaica alapta mai multi purcelusi imbracati in veste dungate pentru a nu fi mancati. "Am sentimentul ca jocurile se fac peste capetele noastre. CSM nu este in realitate garantul independentei judecatoresti", a spus Lupascu, care a precizat ca exista 130 de acte normative in domeniul Justitiei, pentru care nu s-a cerut avizul sau punctul de vedere al CSM: "Macovei ne ignora, Chiuariu ne mintea frumos". Lupascu a subliniat ca datorita legilor care au tot ciupit din atributiile CSM, s-a ajuns ca deciziile sa se ia in trei CSM-uri: plenul si cele doua sectii, desi ar trebui sa existe un plen unic. Prezenta la discutiile pe raport, judecatorul Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, a fost lasata sa-si spuna oful, spre deosebire de anul trecut cand Traian Basescu i-a refuzat cuvantul, complimentand-o in schimb pentru coafura. Viorica Costiniu a afirmat ca "magistratii romani nu se mai simt reprezentati in CSM". Costiniu a criticat Consiliul pentru tarele sale, pentru excesul de delegari in functii de conducere la instante si parchete, in locul organizarii de concursuri, precum si pentru modul de numire in functia de procurori a unor persoane care nu prezentau nici o garantie, dupa simpla intervievare a 130 de persoane intr-o singura zi. Costiniu a conchis ca datorita unor asemenea practici "suntem intr-un stat politienesc".
Nemultumirile si sfaturile presedintelui
Vedeta sedintei plenului CSM de ieri de la CSM a fost presedintele Romaniei care si-a facut un obicei in a participa la toate sedintele de deschidere de an, in care se organizeaza noi alegeri.
Traian Basescu a "urecheat" Consiliul pentru ca din 2004 si pana in prezent nu a evaluat magistratii la nivel individual, preferand sa se limiteze doar la evaluarea instantelor si parchetelor. Basescu a aratat ca "fiecare magistrat, judecator sau procuror, ar trebui evaluat individual (...) avand personalul pe care il are CSM nu-si poate asuma o evaluare individuala in sistem". O solutie in opinia lui Basescu ar fi ca pentru sefii de instante si parchete evaluarea sa se faca de CSM, iar sefii de instante si parchete sa faca evaluarea oamenilor din subordine. "Independenta Justitiei v-o calcati singuri!", i-a apostrofat seful statului pe membrii plenului, acuzandu-i ca accepta tacit ca alte institutii sa incalce legea si sa nu ceara avizul CSM pentru actele normative emise. "Aceeasi situatie o intalnim si la CSAT (...) oamenii astia nu-si doresc independenta, ei cauta stapani (...) Dumneavoastra. tolerand, ati fost by-pass-ati la niste legi v-ati cedat independenta!", a spus seful statului. Basescu a mustruluit Sectia de procurori a CSM pentru prestatia jenanta din "scandalul examenelor fraudate" unde pentru unii magistrati cercetati de DNA s-au dat avize de retinere, iar la altii nu: "Ati dat o impresie ca va autoprotejati". In alta ordine de idei, Basescu a remarcat ca ar exista un nivel ridicat de coruptie in sistem, desi "90% din judecatori si procurori sunt onesti" si a punctat faptul ca acei putini care fac imagine proasta Justitiei trebuie eliminati din sistem. "Nu ministrul Justitiei face Justitia, dumneavoastra o faceti! Ministrul Justitiei face legile, dar cand legile nu se aplica si Justitia nu e performanta, responsabilitatea e a dvs!", a continuat Basescu, care a pus accent si pe numarul infim de sanctiuni aplicate, in conditiile in care la Presedintia Romaniei s-au primit in ultimul an peste 10.800 de sesizari, din care peste 4000 au fost considerate drept intemeiate.
Suparat pe "judecatorii de avize"
Basescu s-a aratat indignat de faptul ca au existat judecatori care s-au ingramadit sa compuna comsia de avizare a raspunderii ministeriale, dupa ce a fost emisa OUG 95/2007.
Seful statului a recunoscut ca l-a sunat pe seful CSM, Anton Pandrea, ca sa-i transmita ca actul e neconstitutional: "Cand s-a dat Ordonanta de Urgenta 95, care desfiinta comisia consultativa de la Cotroceni si ne trezeam cu urgenta ca imediat judecatorii sa fie numiti in acea comisie pe care presedintele poate sa o trateze cum vrea el - cum sa pui un judecator inaintea procurorului si pe urma sa ajungi din nou la judecator eventual cu un dosar? L-am sunat pe domnul presedinte Pandrea si i-am spus domnule, ganditi-va bine, este in neregula din punct de vedere constitutional, este evident pentru inginer ca mine. Si aici ar trebui sa reactionati pentru ca maine va trebui sa dati judecatori pentru nu stiu ce avize, sa dea prin nu stiu ce regii autonome".
Seful statului nu a parasit sediul CSM inainte sa faca o serie de aprecieri la adresa unor adversari politici, cu poante insotite de rasul sau caracteristic: "Am inteles ca de interes public este si ce vorbesc cu sotia, nu as vrea sa va spun cateva lucruri pe care le vorbesc cu sotia, desi inteleg ca este de interes public legat de justitie (...) Daca vreti va spun, de exemplu ii spuneam sotiei: Uita-te si tu. Ai vazut la Mona Musca, intr-o luna i s-a dat verdictul de politie politica in instanta, dar la domnul Voiculescu de doi ani nu-i da nimeni!? (...) Sau tot sotiei ii spuneam: Ma, am un decret de retragere a unei decoratii a unui om politic. Ba, cum se face ca un decret, act care vizeaza strict puterea executiva, presedintele cu dreptul lui de a da si de a retrage decoratii, in termenele legii, se tot tergiverseaza?"
Clanul Lidiei Barbulescu
Noul presedinte al CSM Lidia Barbulescu este originara din Slatina. Are 52 de ani si a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti. Dupa obtinerea licentei, in anul 1978, a activat ca judecator la Judecatoria Slatina, iar din 1987 la Tribunalul Olt, unde a detinut si functia de presedinte intre 1998-2001. A fost promovata la instanta suprema in anul 2001, prin decretul de numire semnat de Ion Iliescu, sub mandatul ministeriatului Rodica Stanoiu. Din data de 1 aprilie 2003 detine postul de vicepresedinte al Inaltei Curti, pentru un mandat de sase ani. Barbulescu a urmat doua cursuri postuniversitare in drept civil si criminologie la Universitatea Bucuresti, in anul 1984 si 2004. Lidia Barbulescu are mai multe rude, de diferite grade, in magistratura si Baroul din Olt. Procurorul Constantin Barbulescu de la Parchetul judetean Olt ii este sot, iar procurorul Gheorghe Constantinescu, de la aceeasi institutie ii este frate. Avocatul Stefanel Negurici ii este verisor primar. Fiica sa, Alina Barbulescu, licentiata in drept, ocupa din anul 2007 un post de consilier la Directia de Relatii Internationale din cadrul CSM. Averea noului sef al CSM este compusa dintr-un apartament de 100 de metri patrati, cumparat in 1976, si din doua autoturisme, un BMW si o Skoda Octavia, achizitionate prin leasing. Are credite de zeci de mii de euro, dar si debite la BCR de sute de milioane de lei. Pe langa salariul de magistrat la instanta suprema si de membru CSM din decembrie 2004, Barbulescu mai incaseaza lunar si indemnizatie de formator la Institutul National al Magistraturii. Numele Lidiei Barbulescu a aparut in mai multe scandaluri de presa. Astfel, noul sef al CSM a fost acuzat ca ar fi primit sprijin pentru a promova de la fostul ministru al Justitiei Rodica Stanoiu, care i-a fost si conducator de doctorat. De asemenea, Barbulescu a fost atacata de Monica Macovei care a acuzat-o, in 2006, ca si-ar fi folosit influenta pentru a schimba continutul unei programe de examen la INM, cu scopul de a-si avantaja fiica. Nici Macovei si nici directorul INM, Mihail Selegean, nu au putut insa produce probele traficului de influenta. Lidia Barbulescu l-a criticat dur pe presedintele Basescu, la Ziua Justitiei din anul 2006, denuntandu-i imixtiunile in functionarea sistemului judiciar si declaratiile prin care acesta urmarea politizarea Justitiei. (S. ALUPEI)
Gratiana Isac, omul sefului
Noul vicepresedinte al CSM, Gratiana Isac, a absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti in anul 1986. Are 43 de ani si s-a nascut la Turda. In anul 1995, fostul procuror general al Romaniei, Nicolae Cochinescu, a promovat-o pe Gratiana Isac, in functia de procuror sef de sectie la Parchetul General. Sub ministeriatul PSD, Isac a fost promovata in postul de sef al sectiei de combatere a crimei organizate si antidrog. Intre 2004-2005, a fost mana dreapta a ex-procurorului sef DIICOT George Muscalu, ocupand postul de adjunct. Dupa demiterea lui Muscalu, Isac a supravietuit in conducerea Parchetului General, obtinand un post de procuror-sef la biroul de combatere a contrafacerilor. In CSM a ajuns in anul 2005, dupa pensionarea lui Alexandru Tuculeanu. Detine o avere considerabila: depozit de 10.000 de euro la ING Bank, avand declarate foarte multe plasamente si investitii. Facand mereu jocurile celor care au condus Parchetul General, Gratiana Isac a stiut sa se puna bine cu orice sef. Astfel, a ajuns in relatii de cumetrie (prin botezarea unui copil) cu procurorul sef Eugen Cojocaru, magistratul pentru care DNA a cerut in decembrie 2007 retinerea in dosarul fraudarii examenelor de la INM. Presa a dezvaluit atunci ca Isac a fost pusa intr-o situatie jenanta, fiind obligata de colegi sa se abtina de la votul Sectiei de procurori din CSM, care a respins cererea DNA de retinere a cumatrului sau. Isac detine pamant in comuna Chiajna-Ilfov, acolo unde cumatrul sau, Eugen Cojocaru, are impresionante bunuri funciare si imobiliare, impreuna cu fostul membru CSM Alexandru Tuculeanu. Despre Isac in presa s-a mai scris ca ar fi fost ajutata sa promoveze in CSM de procurorii structurii DIICOT, ajunsi majoritari in Parchetul General, in urma unei organigrame elaborata de Ilie Botos. (S. ALUPEI)