MIZE SI CRIZE ROMaNESTI
Dubla electorala 2008-2009 prinde partidele romanesti nepregatite pentru impactul cu electoratele proprii. Dintr-un motiv clar ca lumina zilei: intrarea Romaniei in UE nu a asezat politica interna temeinic pe sine, atat de bine incat sa nu deraieze saptamanal, iar mecanismele economice sa se inscrie pe un traseu cu viteza de croaziera constanta si predictibila. Dezamagirea electorala este mai mare in 2008-2009, decat in 2004. Atunci, privirile erau atintite spre linia de finish, de accedere a tarii in familia europeana. Partidele promiteau, fiecare in parte, performante pe care le directionau in contul Romaniei, in cursa integrarii. Dar in acest an postintegrare si atat de electoral, performantele sau contraperformantele se contabilizeaza doar in dreptul partidelor. Fiindca Romania a pierdut deja startul in UE.
Restantele partidelor cresc de la o zi la alta, comparativ cu promisiunile electorale.
Partidele de la putere stau pe un butoi cu pulbere. Indicatorii economici o iau la vale, leul se distanteaza ingrijorator fata de moneda europeana, salariile cresc nejustificat, cheltuielile vireaza insesizabil spre pixurile edililor cu damf politic persistent. PNL a promis, printre altele, stabilitate macroeconomica si cresterea nivelului de trai, dar rateaza pe anul in curs tinta de inflatie - ca efect al supraincalzirii economiei - si e pe cale sa nu mai gaseasca resurse pentru majorarea pensiilor mult promise. UDMR a promis, printre altele, o distributie mai aplicata de fonduri guvernamentale spre Tinutul Secuiesc, parte a Transilvaniei romanesti, si risca sa divizeze maghiarimea, datorita luptelor intraetnice cu viitorul partid al lui Szasz Jeno, primarul din Odorheiul Secuiesc. PD a promis, printre altele, reforma administrativa structurala a tarii si redobandirea increderii in autoritatile statului, dar pana atunci risca sa sfasie mecanismele institutionale si politice in integralitatea lor, pariind orb pe mana forte a presedintelui-strateg. PSD a promis, printre altele, ca va lupta pentru o protectie sociala mai adecvata pentru categoriile de cetateni care au pierdut de mult pariul cu tranzitia si risca sa isi indeparteze propriul electorat, persistand in disensiuni interne fara orizont. PRM a promis, printre altele, curatirea Romaniei de coruptie si mafie, si risca sa isi curete si ultimele cinci procente din tolba. Vadit lucru, o greseala persista la toate partidele solid identificate in mentalul electoral. Comportamentul public al celor mai reprezentative formatiuni politice romanesti pierde din vedere un element de conduita, definitoriu pentru practica politica moderna: capacitatea de lucru in parteneriat, in proiecte de echipa, in coalitie, in protocoale de colaborare, in aliante si conventii de sprijin reciproc, pe teme sau obiective punctuale. Lipsa disponibilitatii de a dialoga si pune la un loc resurse si actiuni de partid, in folosul interesului general, este carenta de capatai a politicianului roman. Dubla electorala 2008-2009 ne va convinge ca reprezentantii politici ai Romaniei vor iesi in fata natiunii de alte patru ori, cu lectia compromisului politic necompromitator neinvatata. Nici de aceasta data.