Mai important decit instalarea noului ministru al Justitiei, prin girul decisiv al lui Traian Basescu, este altceva.

Cu exceptia unui amanunt important, seful statului repeta in cazul Noricai Nicolai comportamentul pe care l-a avut in momentul in care PNL l-a desemnat pe Adrian Cioroianu ca succesor al lui Mihai Razvan Ungureanu la sefia MAE. Celui care s-a dovedit, in scurt timp, a fi un mare gafeur, Traian Basescu i-a aminat instalarea la minister pentru aproape o luna si jumatate. In perioada in care a refuzat sa semneze decretul de numire pentru dl Cioroianu, seful statului a spus, intre altele, ca nu considera oportuna numirea tinarului istoric in fruntea MAE, deoarece acesta nu are experienta si nici nu e competent in acest domeniu. De la nominalizarea Noricai Nicolai pentru portofoliul Justitiei au trecut trei saptamini si, in afara nesemnarii documentului de numire, Traian Basescu nu a facut nici o declaratie cu privire la cea care, foarte probabil, va fi ministru. Intrucit Curtea Constitutionala a dat deja un verdict care are valoare de precedent - anume ca presedintele Romaniei nu are drept de veto in chestiuni legate de numirea ministrilor -, e usor de apreciat ca tactica pe care o utilizeaza Traian Basescu include un mic razboi al nervilor. E notorie antipatia reciproca pe care si-o poarta cele doua personaje in discutie si e de asteptat ca, fie si in situatia, putin probabila, in care ii va cere „primului-ministru sa renunte la propunerea facuta atunci cind constata ca persoana propusa nu indeplineste conditiile legale pentru exercitarea functiei de membru al Guvernului", Norica Nicolai va fi aprobata de la Cotroceni in cele din urma. Sicane de acest fel sint in logica unui an electoral. Dupa binecuvintarea de a fi scapat de la Justitie de un personaj care s-a convertit intr-un autor de epistole scolaresti, e, desigur, important sa avem un altfel de ministru al Justitiei. Am mai scris: va fi aproape imposibil pentru Norica Nicolai sa se comporte la fel de infantil precum a facut-o predecesorul sau. Insa, pentru sistemul de justitie din Romania, exista ceva si mai important. E vorba despre Raportul Comisiei Europene de la sfirsitul lunii ianuarie. De formularile care vor fi in acel document vor depinde multe in acest an. Inclusiv prestatia doamnei Nicolai. Un raport dur ar pune in garda guvernul Tariceanu; e an electoral si derapajele nu ajuta la nimic. Un raport blajin, dimpotriva, ar incuraja, o data in plus, abuzul. Pina la sfirsitul lunii, mai putem spera ca nu vom bifa totusi a doua varianta. Dupa „calamitatea" Chiuariu nu am merita asa ceva.