Sportul si dieta mediteraneana prelungesc viata!

Doua noi studii publicate in editiile din 10 si 24 Decembrie 2007 a Jurnalului a€˜Arhivele Medicinei Internea€™ confirma importanta activitatii fizice si a unei diete sanatoase.  Dieta mediteraneana reduce riscul de deces  cu aproximativ 20%, activitatea fizica moderata (adica mersul pe jos timp de 30 de minute zilnic) reduce mortalitatea cu 27%, iar activitatea fizica intensa ( taebo, alergare) reduce riscul de deces cu 32% . Combinatia intre efortul moderat zilnic si efort intens timp de 20 de minute de 3 ori pe saptamana a dus la o reducere a riscului de deces cu aproximativ 50%.   In cadrul primului studiu cercetatorii au urmarit 252 925 femei si barbati cu varste cuprinse intre 50 si 71 de ani. Acestia au participat la un studiu despre dieta si sanatate intitulat NIH-AARP Diet and Health Study (National Institutes of Health-American Association of Retired Person's  Diet and Health Study). Studiul a utilizat raspunsurile din cadrul a doua seturi de chestionare privind activitatea fizica. 142828 barbati si 110097 femei din NIH-AARP Diet and Health Study  au participat la acest studiu, ei fiind urmariti vreme de 5 ani. In aceasta perioada au fost inregistrate 7900 decese. Comparativ cu cei care erau inactivi din punct de vedere fizic (sedentari), cei care au efectuat efort moderat (cel putin 30 de minute de mers) zilnic au avut un risc de deces cu 27% mai scazut, iar cei care au efectuat exercitii intense (cel putin 20 de minute de 3 ori pe saptamana), au avut riscul redus cu 32%. Cei care au realizat atat cele 30 de minute de activitate moderata zilnic cat si efortul intens timp de 20 de minute de 3 ori pe saptamana au avut un risc de deces diminuat cu 50%. Respectarea ambelor recomandari a dus la diminuarea riscului de deces cu 52% pentru fumatori, cu 46% pentru nefumatori, cu 52% pentru supraponderali sau obezi, cu 55% pentru cei cu greutate normala, cu 47% pentru cei care privesc la televizor doua ore pe zi si cu 50% in cazul celor care depasesc acest interval in fata televizorului. Chiar si cei cu un nivel de activitate mai scazut decat cel recomandat au o scadere a riscului de deces cu 19%, comparativ cu cei sedentari.   A doua cercetare a urmarit 214284 barbati si 166012 inclusi tot in NIH-AARP Diet and Health Study. Acestia au fost urmariti vreme de 10 ani , in perioada 1995-2005. In acest interval au fost raportate 5985 de decese prin cancer si 3451 cazuri de deces prin boala cardiovasculara (BCV). Dieta cea mai apropiata de tiparul dietei mediteraneene a   fost asociata cu un risc de deces semnificativ diminuat. Cercetatorii au folosit un scor format din noua componente pentru a aprecia tiparul de dieta, punctand corespunzator urmatoarele noua elemente : vegetale, legume, fructe, nuci, cereale integrale, peste, raportul intre grasimi mononesaturate (grasimi vegetale nerafinate - exemplu : uleiul de masline) si saturate(grasimi animale: unt, lactate, branzeturi, carne), alcool si carne. Astfel, cei care au avut o dieta cel mai apropiata de tipul de dieta mediteraneana au avut un risc de deces prin toate cauzele cu 21% mai mic. La barbati, in cazul deceselor prin cancer, riscul e diminuat cu 17%, iar in cazul celor prin BCV cu 22%. La femei, riscul de deces general a fost diminuat cu 20% iar cel de deces prin cancer cu 12%, pentru cele care au avut o dieta apropiata de dieta mediteraneana. Dieta mediteraneana are la baza cereale integrale, legume, fructe, nuci crude (aici pot intra si migdale, alune de padure, caju, dar crude) peste, branzeturi fermentate, iaurt sau lapte fermentat (preferabil de capra) si ulei de masline extravirgin. Vinul rosu este limitat la un pahar pe zi. Dieta mediteraneana contine astfel cantitati importante de beta-caroten, vitamina C, tocoferoli si tocotrienoli ( adica vitamina E ), polifenoli, si minerale esentiale, precum seleniu, magneziu, zinc, fier, calciu si iod.  DM are efect antioxidant, scade colesterolul, previne ateroscleroza, previne boala de inima, diabetul, osteoporoza si fracturile osoase, reduce riscul de boala Alzheimer si prelungeste supravietuirea bolnavilor ce sufera de aceasta afectiune cu aproximativ 4 ani, reduce riscul de cancer al tubului digestiv cu 50% si reduce riscul de infarct de 9 ori. (3)   Totodata, chiar daca in aceasta dieta este permis consumul unor alimente grase, acestea sunt in general utile organismului, sunt asa numitele grasimi bune (peste, nuci crude, branzeturi fermentate). De fapt, contrar parerii generale despre diete, care pentru multi oameni inseamna restrictii, DM are in componenta ei alimente alese pe criteriului calitatii, nu al excluderii. Nu se interzic grasimile, dar trebuie alese cele bune. Nu se interzic glucidele, dar sunt alese glucide complexe, de tipul cerealelor integrale, legumelor, fructelor.Acum, dupa perioada sarbatorilor, organismul are nevoie de o refacere. Dieta cu alimente bogate in nutrieti, precum legumele, fructele crude, pestele, nucile, migdalele crude ouale (preferabil fierte ), cerealele integrale (in cantitate mica-medie), uleiul de masline extravirgin, chiar si un pahar de vin pe zi vor ajuta la recuperarea organismului dupa efortul de a procesa cantitati imense de zaharuri si grasimi din mancarurile traditionale (sarmale, cozonaci, fripturi de porc, piftie, carnati sau alte produse de acest gen), fara sa mai vorbim de excesul de alcool.   Efortul fizic este o solutie extrem de buna pentru majoritatea celor care au luat in greutate de sarbatori, ameliorand totodata si alte functii importante. Efortul fizic este bine sa fie intens, de preferat alergare sau exercitii cu greutati in cadrul unei sali de forta. Dincolo de beneficiile asupra mortalitatii pe care aceste doua tipuri de masuri le vor aduce, ele mai au ca avantaj dobandirea unei greutati corecte, ameliorarea anumitor parametrii in biochimia sangelui precum nivelul colesterolului, glicemiei sau trigliceridelor. Sportul si dieta amelioreaza rapid sindromul metabolic, o afectiune denumita si pre-diabet de care sufera aproximativ 25% din populatia romaniei. Totodata, cei care fac sport au un risc mai mic de depresie, deoarece in timpul efortului in organism se sintetizeaza endorfine si serotonina (asa zisul hormon al fericirii), cu un efect important asupra starii de bine. Efortul fizic intinereste organismul, poate preveni cancerul si boala de inima, dar ofera destul de repede modificari ale compozitiei corpului prin cresterea masei musculare si diminuarea nivelul de grasime, in special la persoanele care au fost sedentare. Aproape toti oamenii care nu au contraindicatii medicale grave pot face exercitii fizice cu rezultate bune. Actualmente, efortul fizic este recomandat chiar si in recuperarea post infarct miocardic sau in afectiuni precum insuficienta cardiaca sau diabetul de tip doi, chiar daca este bine sa fie facut in centre medicale specializate. (4)   In concluzie, desi exista din ce in ce mai multe terapii (medicale sau chirurghicale) care au drept scop extinderea duratei de viata, exercitiile fizice si dieta mediteraneana ofera beneficii remarcabile. cei ce fac efort moderat zilnic vreme de 30 de minute combinat cu efort intens 20 de minute de 3 ori pe saptamana au o reducere a mortalitatii cu aproximativ 50%. Dieta mediteraneana reduce riscul de deces cu 20%.             Bibliografie: 1)Arch Intern Med. 2007;167(22):2453-2460. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007 Physical Activity Recommendations and Decreased Risk of Mortality   2)Arch Intern Med. 2007;167(22):2461-2468. Vol. 167 No. 22, Dec 10/24, 2007                  Mediterranean Dietary Pattern and Prediction of All-Cause Mortality in a US Population Results From the NIH-AARP Diet and Health Study 3)Jurnalul Online 3 noiembrie 2007 ; Andrei Mihai Laslau ; Dieta mediteraneana prelungeste viata bolnavilor de Alzheimer 4)Jurnalul Online 20 iulie 2007 Andrei Mihai Laslau Sportul te intinereste! - un fapt dovedit!

---

Despre autor: