Orasele inghit jumatate din populatia planetei. Metropolele au inceput deja o lupta sustinuta pentru a le face mai locuibile.

In Asia si Africa se „nasc" in fiecare saptamina
un milion de oraseni Foto: Reuters In confruntarea cu incalzirea globala, care afecteaza tot mai pronuntat populatia umana, gigantii urbani de pe tot globul si-au dat seama ca nu pot inghiti milioane de suflete pe nerasuflate fara sa le ofere si un trai care in termenii ecologistilor de pretutindeni poarta generosul nume de „durabil". Pina una, alta, metropolele se conduc dupa principiul „stat in stat", fiind adevarate microsisteme, guvernate dupa propriile microclimate: modifica dupa bunul plac circulatia atmosferica, dicteaza discretionar mersul ploilor, acumuleaza caldura precum adevarati bureti, fac solul impermeabil si concentreaza deseurile de toate felurile in veritabile sfere din care nu scapa nimeni.

Marea provocare pentru aceste aglomeratii este talia, constata jurnalistii de la „Sciences et avenir", care dedica un dosar special schimbarilor pe care se incumeta sa le intreprinda metropolele pentru a-si face cetatenii mai fericiti. „Trei din sase paminteni traiesc azi in oras, iar dintre acestia, doi au ales sa-si duca traiul intr-un oras in plina ascensiune", declara pentru revista franceza Dominique Bureau, oficial in cadrul Ministerului Ecologiei din Hexagon. In Europa, situatia este chiar mai transanta decit in alte parti ale lumii: 80% dintre locuitorii vechiului continent sint deja citadini, iar 50% se pot mindri ca sint si „metropolitani". Iar ultimele estimari ONU arata ca pe viitor in marile musuroaie urbane oamenii se vor calca si mai tare in picioare: daca la ora actuala, numarul orasenilor atinge 3,1 miliarde, in 2020, acesta ar urma sa ajunga la 4 miliarde, iar in 2030 ar urma sa se apropie de 5 miliarde, o suma echivalenta cu 60% din populatia planetara.

Sporul citadin anual este de aproximativ doua procente, ceea ce echivaleaza cu un oras de 160.000 de locuitori ivit zilnic pe suprafata Terrei. Cel mai adesea este vorba de cartiere noi care se inalta in zonele periferice si prea putine spatii care devin aglomerate in buricul oraselor, ca urmare a unor renovari. Cum era de asteptat, cea mai importanta explozie urbana are loc in tarile in curs de dezvoltare, fenomen care se petrece inca din anii ’60. In fiecare saptamina, numarul orasenilor din Africa si din Asia sporeste cu un milion, arata un raport realizat de Fondul Natiunilor pentru Populatie. In tot acest timp, boomul urban este mai moderat in tarile dezvoltate, unde acesta s-a produs in timpul revolutiei industriale din secolul XIX.

Expansiunea noilor tentacule urbane este insa adesea insotita de conditii improprii pentru noii oraseni. In tarile dezvoltate, acestea se traduc prin suburbii si ghetouri, respectiv prin bidonviluri, in tarile sarace. Aceste zone periferice sint prost deservite de transporturi in Nord, in timp ce in Sud duc lipsa retelelor de apa si de canalizare. Si intr-o parte, si in cealalta, precaritate si insecuritate, iar marea provocare a acestor aglomeratii, aratata cu degetul de catre cei de la „Sciences et avenir", este sa combata aceste inconveniente.

Principala grija care ii framinta pe mai-marii oraselor este descongestionarea traficului, iar principalii actori ai acestei competitii sint solutiile pe doua roti, autobuzele si vesnicele automobile. Cum transportul in comun nu tine adesea pasul cu expansiunea noilor cartiere, vehiculele individuale cunosc o crestere exponentiala. Numai parcul auto din Beijing s-a marit de 7 ori in doar 13 ani, in timp ce acela din zona pariziana a sporit de 2,7 ori in 40 de ani.

In majoritatea oraselor din tarile in curs de dezvoltare care depasesc trei milioane de locuitori, acestia au nevoie de peste 45 de minute pentru a ajunge la locul de munca, arata un studiu realizat de villesendevenir.org. Densitatea populatiei nu este insa singura vinovata pentru toate aceste zeci de minute pierdute. In Bangalore (India), cele sase milioane de locuitori petrec in medie 30 de minute in mijloacele de transport, in timp ce cei 570.000 de cambodgieni din Phnom Penh dedica trei sferturi de ora acestei activitati. In aglomeratiile mai industrializate, aceasta durata este cuprinsa intre 20 si 30 de minute: 25 de minute pentru locuitorii din Boston (in numar de 3,2 milioane), respectiv 20 de minute pentru britanicii din Birmingham.

Efectele motorizarii sint imediate, iar jurnalistii francezi rememoreaza torida luna august 2003, cind in 15% dintre orasele din Hexagon s-au depasit 40 de grade, iar numarul victimelor a atins 15.000. Recordurile au fost doborite insa si in vecini, Portugalia consemnind o maxima de 47,3 grade, in timp ce Spania a inregistrat 45,2 grade. Cupola de aer cald care inveleste in sezonul estival marile orase antreneaza o diferenta de temperatura de pina la 10 grade intre centrul si periferia acestora.

Atunci cind orasenii se bucura, totusi, de ploi, apa rezultata nu apuca sa se infiltreze in sol, fiind rapid evacuata spre canalizari. Unele municipalitati au gasit insa solutii pentru aceasta problema, observa Bernard Chochat, hidrolog in cadrul Institutului de stiinte aplicate de la Lyon: „In Florida s-au facut amenajari subterane pe sub strazi si trotuare pentru a retine apa de ploaie intr-o serie de rezervoare. Aceasta este ulterior pompata spre vegetatia de la suprafata si eliminata prin transpiratia plantelor si evaporarea solului".

Turnurile ecologice cistiga teren Pentru a concentra mai eficient noile densitati urbane, turnurile care incep sa capete inaltime in zonele urbane centrale par a fi solutiile cele mai cautate de arhitectii revolutionari, desi acesti zgirie-nori au devenit deja paratrasnete in calea furiei ecologistilor. Sint energivore, in special din cauza ascensoarelor, si poluante, din cauza imensei cantitati de beton care le sustine grandoarea, reclama „verzii". Cei care pledeaza pentru erijarea lor propun si citeva conditii pentru ca acestea sa fie pe placul tuturor: sa nu fie prea dese, sa fie amplasate in zone bine deservite de mijloace de transport in comun, sa cuprinda atit birouri, cit si apartamente, iar costul lor de constructie sa fie cu pina la 20% mai mare, pentru a amortiza investitiile in tehnologii si in materiale nepoluante, care economisesc apa sau produc energie. Un turn de 150 de metri, prevazut a fi inaugurat in 2012 la Paris, urmeaza sa inlocuiasca 60.000 de metri patrati de birouri desuete, repartizate in acest moment pe o suprafata de doua hectare. Pe acoperis vor fi dispuse instalatii eoliene, iar la etajele inferioare vor fi construite mai multe spatii verzi aerisite natural.

Un ghid pentru metropole mai verzi, pe www.cotidianul.ro/select