Nebuloasa din politica a influentat treburile justitiei, astfel incat dupa divortul Aliantei D.A. fraiele doamnei cu balanta au trecut de la "apolitica" Monica Macovei, inscaunata pe un post ce-i revenea Partidului Democrat, la tanarul liberal Tudor Chiuariu. Acesta n-a rezistat decat noua luni in fotoliul ministerial, in locul sau, ramas vacantat prin demisie, fiind nominalizat de premier tot un om politic, in persoana liberalei Norica Nicolai. Faptele ministrilor au afectat cursul dosarelor penale.


Iesirea PD-ului de la guvernare, in primavara anului trecut, si comportamentul Monicai Macovei, blamat de parlamentari, au determinat schimbari la carma Ministerului Justitiei.

MONICA MACOVEI. Demisia acesteia a intervenit la inceputul lunii aprilie, imediat dupa ce Macovei a lansat proiectele de modificare a Codului de Procedura Penala si a Codului Penal. Pedepse mai mici pentru hoti si pedofili, incriminarea delincventilor juvenili incepand de la varsta de 13 ani, modificari ale prevederilor privind legitima aparare de natura sa-ti invite hotul in casa sunt doar cateva dintre propunerile lansate de ministrul Monica Macovei inainte de a-si parasi fotoliul ministerial. Monica Macovei, fost procuror si avocat, a urcat pe soclul ministerial in ianuarie 2005, direct "din sanul societatii civile", venind cu un capital ridicat de credibilitate strans ca urmare a pozitiilor adoptate de-a lungul vremii privind raportul justitiei cu politica. La minister ea a calcat stramb inca de la inceput, pozitionandu-se fix la 180 de grade fata de "crezurile" pe care si le exprimase ca membru al societatii civile. Daca pana sa devina ministru ceruse mereu Puterii sa scoata parchetele de sub autoritatea Executivului, ca ministrul, Macovei s-a dezis si a procedat taman invers. Ea a readus in puterea ministrului Justitiei posibilitatea alegerii celor care sa ocupe functiile de procuror general al Parchetului Instantei Supreme si cele de sefi ai DNA si DIICOT. N-a fost singurul rau facut justitiei, returnarea dosarelor cu ministri de la instante la DNA datorandu-i-se in mare parte.


TUDOR CHIUARIU. Inscaunat "marele sef" la Justitie, la 3 aprilie 2007, comparativ cu predecesorii sai, Tudor Chiuariu a inscris recordul de a avea cel mai scurt mandat. Tot fara precedent, el a reusit, cu sprijinul DNA, sa devina si primul ministru al Justitiei a carui cercetare penala este ceruta in timpul exercitarii mandatului si nu dupa eliberarea din functie. Ca si Monica Macovei, Tudor Chiuariu si-a inceput mandatul cu stangul, diferenta dintre ei constand in nivelul de credibilitate, el fiind "vandut" presei, din start, ca "om de casa" al lui Relu Fenechiu. Macovei a avut lupta ei cu vechiul PNA. Chiuariu a avut razboiul lui cu DNA. Diferenta dintre ei consta in faptul ca, atunci cand a pornit sa dea oameni afara din PNA, Macovei "s-a acoperit" cu un asa-zis audit independent efectuat de "Freedom House". Si avea sustinerea intregii Aliante D.A. In schimb, cu Alianta sparta si dupa doar o luna de mandat, Chiuariu mai intai a facut cererea de revocare din functie a procurorului Doru Florin Tulus de la sefia Sectiei a II-a din DNA. Si abia apoi a cerut efectuarea unui control de fond la DNA, cand reprezentanti ai statelor membre ale Uniunii Europene se adunasera gramada la sedinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alertati de tenta politica a cererii de revocare. Daca proceda invers, azi Tulus era istorie, dupa cum ne-au dezvaluit recent surse din CSM. Ca si Macovei, si Chiuariu a promovat, pe calea ordonantelor de urgenta, legi gasite de Curtea Constitutionala neconforme cu Legea fundamentala a tarii. Atat Macovei, cat si Chiuariu au initiat modificarea Legii raspunderii ministeriale. Ea, in februarie 2005, pentru a determina cercetarea penala si trimiterea in judecata a unor fosti ministri ai cabinetului Adrian Nastase, scotand din textul legii obligativitatea avizului de cercetare pentru cei care nu mai erau membri ai Guvernului. El, in octombrie 2007, dupa ce la Presedintie se adunasera solicitari pentru urmarirea penala a mai multor ministri liberali. Scopul declarat de Chiuariu atunci cand a lansat propunerea de desfiintare a vechii Comisii speciale de la Cotroceni insarcinata cu analizarea cazurilor cu ministri si inlocuirea ei cu alta formata din cinci judecatori a fost acela de a obtine "un filtru obiectiv", care sa elimine "santajul politic" ce l-ar practica presedintele statului. Scopul nemarturisit decat in discutii informale purtate dupa ce a renuntat la functia de ministru a fost acela de a-si amana cat mai mult plecarea din functie, pe care o impune o incepere a urmaririi penale. Schimbarea operata de Macovei a dat roade pe termen scurt, reusindu-se niste trimiteri in judecata rasunatoare, fara avize speciale. Dosarele au inceput insa sa fie returnate, rand pe rand, dupa ce Curtea Constitutionala a stabilit anul trecut ca trebuie aviz si pentru fostii ministri. Modificarea operata de Chiuariu a dat si ea roade. Pe de o parte, pentru cateva luni activitatea de cercetare penala a fost blocata, efect negativ din moment ce se mareste perioada pana la aflarea adevarului judiciar, timp in care planeaza suspiciuni asupra unui demnitar. Pe de alta parte, miscarea are si un efect pozitiv, in sensul ca determina punerea in acord cu Constitutia a unei legi neobservate ca fiind neconstitutionala vreme de opt ani. CC a stabilit ca existenta comisiei este neconforma cu Legea fundamentala a tarii, acordarea avizului de cercetare a ministrilor fosti sau actuali fiind un atribut exclusiv al presedintelui. Astfel ca desi a spus ca vrea sa obtina un filtru, Chiuariu a reusit sa obtina, de fapt, eliminarea acestuia, deschizand calea "schimbarii guvernelor, prin simpla vointa a presedintelui", dupa cum a declarat Chiuariu la 10 decembrie 2007, ziua trimiterii demisiei la premier. Sensul negativ al "reusitei" consta si in diferenta dintre rezultatul actiunii ministrului si scopul declarat public. Acest lucru ar putea constitui un motiv real pentru demisia unui om politic.

Marile restituiri - Legi proaste, proceduri incalcatede Miruna Pasa Petru