Sloganul de campanie al actualului primar general al Capitalei a fost „Videanu care face". Nu ca aceste trei cuvinte i-ar fi adus lui Adriean Videanu rolul de intii gospodar al Bucurestiului, pina la urma acesta se datoreaza tot efectului de halo basescian in lumina caruia se scalda toti democratii in ultimii ani, dar am sa ma agat de ele pentru a vedea ce a facut Videanu. Am sa ma opresc la ultimele trei zile, pentru ca ele ii ard pe romani la fel ca gerul de afara, si la o intimplare mai veche, de prin toamna, urmind sa numerotez actiunile domnului primar. Fapta numarul 1: vacanta in strainatate. Domnul Videanu a plecat pe 1 ianuarie in strainatate, la Saint Moritz, Saint Tropez, Dakar sau Dubai, ori poate peste tot in acelasi timp, sursele noastre avind fiecare varianta ei. Cert este ca primarul a fost plecat. Ei, si? Omul, fie el chiar si primar, are dreptul la concediu, iar unde si-l petrece este doar o chestiune care tine de gustul sau. Totusi, domnul Videanu a fost absent din Bucuresti in prima zi a crizei nametilor. Desi, ca bucurestean si elector activ mi-as fi dorit sa-l vad pe primarul meu punind la munca firmele de salubrizare, gasesc, cu eforturi, oaresce intelegere pentru fapta numarul 1 a domniei sale.

Fapta numarul 2: domnul Videanu incepe sa minta, direct sau prin interpusi. Primarul Capitalei intra pe posturile de televiziune prin telefon, dis-de-dimineata, si ii roaga pe soferi sa lase masinile acasa, dind asigurari ca se va actiona penru deszapezire. Porneste sa deruleze o placa buna oricind, la inundatii, canicula sau inghet, din care se poate deduce ca nu prea are habar de stihia care a lovit orasul sau. Fireste, nu e vina sa ca nu este intrebat unde se afla. Repeta figura de citeva ori, pina spre dupa-amiaza, varianta demo prezentata in primele ore ale zilei de joi fiind spre seara mult mai lucrata, cu ajutorul informatiilor obtinute de la viceprimarul Razvan Murgeanu. Asadar, toata ziua de joi domnul Videanu are grija de imaginea sa de politician ambitios, deh, nu da bine la troienitii cu drept de vot sa spui ca tu tocmai ti-ai intins un pic de crema de soare pe fata. Si purtatorul sau de cuvint de la primarie, adica o voce autorizata sa vorbeasca numai de catre domnul Videanu, sustine, pentru Cotidianul, ca seful sau e pe teren, in sectorul 5 al Capitalei. Este contrazis de mama primarului, care il stie plecat in strainatate. Pentru fapta numarul doi, aceea de a da impresia ca este prezent si controleaza o criza a orasului care l-a ales, i-as cere domnului primar demisia, daca acest lucru nu ar fi unul deja cazut in desuetudine cind vina vorba de polticienii romani (vezi cel mai recent caz, Orban).

Fapta numarul 3: domnul Videanu minte prin omisiune, dar este si las. Dupa mai bine de 24 de ore de la primii fulgi de zapada care aveau sa paralizeze Bucurestiul (cine locuieste aici stie ca nu este o exagerare), primarul ajunge la o intlnire cu toti factorii responsabili. Evita sa raspunda la intrebarea daca a fost plecat, preferind sa se raporteze la prezent cu un „sunt aici" ironic si superior adresat netrebnicilor de jurnalisti care i-au stricat vacanta, pentru ca nu zapada l-a intors, ci teama de a nu-l da presa absent. Cotidianul ii solicita un interviu lamuritor pe care il refuza in momentul in care vede intrebarile. Prin urmare, domnul Videanu este lipsit tocmai de acele organe care fac diferenta dintre un barbat politic adevarat si unul care doar si le deseneaza din vorbe. Fapta numarul 3 nu-mi trezeste nimic altceva decit dezgust, un cuvint ceva mai usor de digerat decit scirba.

Si acum intimplarea din toamna. Domnul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, si-a exprimat intentia de a participa la o intilnire cu jurnalistii de la Cotidianul. Meetingul facea parte dintr-un tur al redactiilor pe care domnia sa si-l propusese, in incercarea de a mai domoli presa exasperata de intirzierile inadmisibile la lucrarile de asfaltare. Adica inca o incercare de a arunca niscaiva praf in ochii celor care il vor privi ca o posibila optiune pentru un post public. Dupa mai bine de o ora de discutii, timp in care a fost intrebat cite-n luna si in stele, nu am reusit sa publicam nici macar o stire, nu am gasit nici macar un raspuns clar la problemele concrete cu care ne-am straduit sa-l incoltim. Si asta din simplul motiv ca primarul venise cu o banda dinainte si in limba de lemn pregatita, pe care a reluat-o la nesfirsit, indiferent de problemele asupra carora era intrebat. A fost inca un motiv, pe linga neajunsurile vietii de zi cu zi in Bucuresti, sa ma conving ca domnul Videanu nu inseamna nimic altceva pentru orasul acesta decit o freza perfecta.

Inchei acum invitindu-va sa va scormoniti memoria in cautarea unei fapte remarcabile a domnului Videanu care sa fi adus un pic de confort bucurestenilor.