In ciuda sprijinului acordat de vedeta tv lui Barack Obama, principalul agent al victoriei acestuia in Iowa este actualul presedinte George W. Bush. Esecurile sale au deschis calea populismului. Politica SUA este decisa insa mai degraba in statele "grele", iar aici Clinton pastreaza prima sansa.

In Liliput, statul imaginar din "Calatoriile lui Guliver", lupta politica se dadea intre cei care spargeau ouale la capatul ingust si cei care le spargeau la capatul mai lat. Cine se uita la diferentele dintre programele politice ale candidatilor intre care au de ales simpatizantii democrati din SUA va constata ca ele sint cam la fel de consistente. La fel in rindul republicanilor. Ba mai mult, chiar granita intre ideologiile celor doua partide concurente a devenit din ce in ce mai stearsa. Ce a atras atunci un electorat american matur, cu experienta atitor alegeri precedente, de partea "outsider"-ilor Barack Obama si Mike Huckabee? Cu ce calitati personale sau politici remarcabile au cucerit acestia Iowa?

Tinarul senator democrat Barack Obama, aflat la primul mandat, este atipic pentru un candidat la postul de cel mai puternic om din lume. Este de culoare si un "boboc" intr-ale politicii la virf. Sa fie toate acestea compensate de sustinerea pe care i-o acorda populara Oprah Winfrey? De partea republicana, cind Mike Huckabee, fost pastor baptist, a intrat in cursa prezidentiala, multi au intrebat "Huckabee who?" (care Huckabee?). Sa fi fost de ajuns clipurile in care apare alaturi de Chuck Norris pentru a-l propulsa inaintea "greilor" McCain, Giuliani sau Romney?

Raspunsul nu sta neaparat in trasaturile distinctive ale celor doi cistigatori din Iowa, ci mai degraba in starea de spirit a electoratului american. Gratie particularitatilor istoriei lor, Statele Unite au simtit mereu ca au o vocatie mesianica, de "far calauzitor" pentru restul lumii. Contestata sau aclamata, aceasta a determinat politica americana de la sosirea primilor colonisti in Lumea Noua. De la metafora "orasului de pe colina" a pastorului John Winthrop, care vedea abia fondata colonie Massachussetts drept reperul asupra caruia sint atintite privirile intregii lumi, pina la Capitoliul din Washington DC, sediu al Congresului, dominind arhitectura capitalei federale si impunind respect pentru institutiile sale democratice, America a avut nevoie de sentimentul de exceptionalism prin care s-a definit.

Umilinta esecului din Irak, a pierderii respectului aliatilor in urma politicilor dezastruoase ale presedintelui George W. Bush, contestarea agresiva a valorilor americane de catre lumea musulmana, lovirea Statelor Unite de teroristi pe chiar teritoriul lor si problemele economiei americane au facut ca SUA sa-si piarda in ultimii ani increderea in sine si in prestigiul sau global. Cei doi candidati care au cistigat Iowa nu aduc, la o analiza atenta, perspectiva unor masuri pentru imbunatatirea concreta a situatiei externe sau interne. Democratul Obama nu va putea retrage trupele din Irak decit dupa destul timp de la instalarea sa la Casa Alba. Republicanul Huckabee nu are politici care sa rezolve criza creditelor sau a pietei imobiliare. Ambii aduc insa suflul proaspat al unei Americi revigorate, optimiste, cu un idealism militant capabil sa ralieze masele in jurul unei identitati comune regasite.

"Voi construi o coalitie pentru schimbare care sa transceanda interesele de partid", "voi fi presedintele care va pune capat razboiului din Irak si va aduce trupele acasa", "am invins politicile fricii si indoielii si cinismului, politicile prin care ne tragem unii pe altii in jos in loc sa ne ridicam". Ce poate fi mai populist si mai nerealist in acelasi timp decit declaratiile avintate ale lui Barack Obama? Electoratul rural din Iowa a fost cucerit insa de populismul lor. "Au spus ca aceasta zi nu va veni niciodata!", a adaugat primul clasat, pentru a-si desavirsi portretul de cruciat impotriva sistemului.

La rindul sau, Mike Huckabee a facut apel, in discursul sau, la "spiritul de frontiera", activ, intreprinzator, al alegatorilor. Victoria aceasta, a spus el, a aprins un nou "incendiu in preerie", de speranta si avint, a adus "zori noi" in politica americana. Dupa anii dominati de "petrolistii" texani din familia Bush si scandaluri de coruptie in rindul republicanilor, si prin contrast cu cei un milion de dolari cheltuiti in campanie de mormonul bogat Mitt Romney, Huckabee s-a declarat independent de interesele corporatiste si a afirmat ca viitorul presedinte trebuie sa-si aminteasca faptul ca este reprezentantul clasei care serveste cetatenii, nu al clasei dominante. Aceleasi tinerete, carisma si propaganda a schimbarii l-au adus pe locul doi, si inaintea lui Hillary Clinton, pe fostul candidat la vicepresedintia SUA, John Edwards.

Sa nu ne lasam inselati de aparente insa. In ciuda simbolismului sau, Iowa nu este reprezentativa pentru electoratul american. Politica americana a fost dintotdeauna si va fi in continuare facuta de bani si de interesele de afaceri. Statele "grele", cu o comunitate corporatista masiva, abia urmeaza. Acestea sint mult mai putin animate de impulsuri sentimentale si este putin probabil ca ii vor prefera pe fermecatorii Obama, Edwards sau Huckabee experimentatilor Clinton sau Giuliani. Cit despre Romney, el va pastra handicapul religiei, care ii va indeparta probabil pe numerosii si influentii evanghelisti.

Exista insa o conditie esentiala pentru ca Hillary Clinton, favorita alegerilor din 2008, sa recupereze handicapul din Iowa. Reluind paradigma binara dupa care Henry Kissinger defineste politica americana, Obama ar fi reprezentantul liniei idealiste, mesianice, militante initiate de presedintele Woodrow Wilson, in timp ce Clinton ar continua realismul lui Roosevelt (fara a-si asuma neaparat si izolationismul acestuia). Istoria SUA a fost dominata pina acum de avintul idealist, chiar daca ipocrit, al lui Wilson, in timp ce Roosevelt a ratat, aflindu-se prea mult inaintea vremurilor sale si nereusind sa se racordeze la starea de spirit a populatiei. Ramine de vazut daca Hillary va sti sa o faca si sa-si adapteze discursul la asteptarile de reforma ale electoratului. Iar afirmatia fostei prime doamne, ca "aceste alegeri vor fi marcate de schimbare, iar aceasta va fi reprezentata de venirea unui candidat democrat la Casa Alba", arata ca si-a insusit lectia din Iowa.