A venit iar Craciunul

PE VECHI - Sarbatori dupa calendarul iulian
Crestinii de rit vechi, care respecta calendarul iulian, vor sarbatori Craciunul maine, la 7 ianuarie. Pentru lipovenii, ucrainenii, sarbii sau grecii de la noi din tara, Craciunul vine abia maine, conform vechiului calendar iulian. Acesta este decalat cu 13 zile fata de calendarul oficial, cel gregorian. La lipoveni, astazi e Ajunul cel sobru, in care se tine "sacelnic" - post negru. Staroverii merg la biserica la slujba de pranz, la vecernie, si apoi la slujba de noapte. Primul semn al Craciunului e adus in biserica prin "Hristos Rajdaetsja", o cantare religioasa, unicul colind al lipovenilor. Familia se aduna la masa de Craciun abia dupa o slujba scurta, care se face la biserica in dimineata sarbatorii. Inainte de a gusta din mancare, membrii familiei fac impreuna o rugaciune, cer binecuvantare si dezlegare pentru bucatele "de dulce".   LIPOVENESTE. Specific mesei de Craciun este "Haladetul" - piftia pe care lipovencele o fac cu hrean, in loc de usturoi. Cozonacii pentru aceasta sarbatoare sunt copti in forme rotunde. La masa de dulce mai vine si pestele - in ciorba, chiftelute ori sarmalute. Blini (clatitele) nu mai sunt umplute cu struguri, ca-n post, ci cu urda, iar in vareniki (coltunasi) lipovencele pun branza in locul umpluturii cu mere pe care au facut-o in post. Cetele de colindatori, alcatuite din "cralasani" - copiii care canta in strana, la biserica, incep sa soseasca la casele lipovenilor dupa pranzul din ziua de Craciun. "Hristos Rajdaetsja" (Sa-l slavim pe Hristos!) este cantat in coltul cu icoane specific locuintelor staroverilor.   UCRAINENI. Pe masa de Craciun. ucrainenii din tara noastra pun 12 feluri de mancare. Nu lipsesc colacul traditional, grau fiert sau fructe. In timpul cinei de sarbatoare, copiii imita animalele din gospodarie, aducand binecuvantarea asupra lor. Ei vor fi rasplatiti mai tarziu de mosul care la ucraineni se numeste "Crociun". Sarcina colindatului revine flacailor. Ei au cantari specifice pentru tineri casatoriti, pentru batrani, pentru vaduvi si vaduve. Oprirea cea mai lunga o face insa "trupka" de colindat la casele fetelor nemaritate. Daca dintre colindatori face parte si iubitul ei, fata nemaritata trebuie sa rupa un colac, sa pastreze o jumatate, iar pe cealalta sa o dea baiatului, care o va imparti cu ceilalti din "trupka".   ARMENI. Craciunul a venit la armeni astazi, de Boboteaza, potrivit traditiei initiale a  crestinismului, conform careia Iisus a fost botezat dupa 33 de ani, in aceeasi zi in care s-a nascut - adica la 6 ianuarie. "Mosul" copiilor armeni este Gaghant Baba. Sarbatoarea vine dupa un post de o saptamana, in care traditia spune ca trebuie consumate sapte feluri de mancare. Specifice sunt sarmalutele cu linte, sarmalutele cu stafide si alune, rulada cu naut si nuca, vinetele umplute cu legume, mancarea de palamida, salata de sfecla rosie cu nuca si rodie. La masa de Craciun, armenii mananca peste, pilaf, spanac. Colindul pe care il canta astazi armenii este Horurt Horin (O taina adanca).   carmen.plesa@jurnalul.ro

---

Despre autor: