La BNR exista 34.000 de dosare de cereri de restituire a aurului confiscat de comunisti, insumand 150.000 de persoane. Cosmarul Bancii Nationale il constituie pagubitii rromi. Este vorba de grupuri de tigani care revendica aceleasi obiecte. De vina
La BNR exista 34.000 de dosare de cereri de restituire a aurului confiscat de comunisti, insumand 150.000 de persoane. Cosmarul Bancii Nationale il constituie pagubitii rromi. Este vorba de grupuri de tigani care revendica aceleasi obiecte. De vina sunt procesele verbale ale militienilor care contin doar numele si prenumele persoanelor, fara alte date de identificare. Astfel, se prezinta mai multi insi cu acelasi nume care, in baza aceluiasi proces-verbal, cer restituirea unor monede

Din 1990 pana in mai 2007, BNR a restituit fizic 2,8 tone de aur, adica 29,6% din total, reprezentand circa 190 de milioane RON. Diferenta, de 70,4%, a fost restituita in lei. S-au dat inapoi 200 de kilograme de monede, o jumatate de tona de bijuterii si 115 kilograme de aur dentar. Recordul de restituire in natura a fost de 12 kilograme de aur. Despagubitul era un cetatean roman stabilit in strainatate, la fel ca si cel care a ridicat cei mai multi bani drept compensatie pentru 18 kilograme de aur.

Termenul pana la care persoanele fizice pot revendica restituirea metalelor pretioase confiscate abuziv inainte de 1990 s-a prelungit pana la 31 decembr ie 2009. Dupa aceea se mai pot face actiuni in revendicare, dar numai dupa achitarea unei taxe de timbru destul de consistente. „Din cele 150.000 de persoane pagubite, BNR a despagubit aproape 20.000. Restul ori nu mai sunt si n-au mostenitori, ori n-au documente sau nu stiu ce sa faca“, spune Ion Nitu, directorul Trezoreriei

Banca Nationala este asaltata de cei carora comunistii le-au confiscat aurul acum 60 de ani. Pe 14 august 1947, statul romån instituia un monopol asupra metalelor pretioase si in mod special al aurului. Ulterior, comunistii au scos alte legi care intareau abuzul prin care populatia era jecmanita cu acte in regula. Din '47 incoace, zeci de tone de aur au fost confiscate abuziv, insa nimeni nu poate stabili exact cantitatea. In statisticile Bancii Nationale a Romåniei (BNR) sunt inregistrati peste 150.000 de pagubiti. Påna in prezent au fost despagubiti doar 20.000. Cosmarul BNR il reprezinta pagubasii rromi care, in baza unui proces-verbal pe numele, sa zicem, Ion Gheorghe, cer un anumit numar de monede. Numai ca aurul respectiv este revendicat de mai multe persoane cu acelasi nume fara sa se poata stabili identitatea adevaratului pagubit.

Abuzul institutionalizat prin care populatia a fost furata de statul comunist roman a fost legiferat, prima data, in 1947: „Se va ceda aurul sub orice forma, precum si medaliile jubiliare emise in baza decretului-lege nr. 656 din 1944. Ulterior, Dej si Ceausescu au semnat doua decrete care reglementau cat si ce fel de aur pot detine cetatenii romani. „Practic, inainte de 1990, legea permitea detinerea de catre persoane fizice a bijuteriilor, ducatilor austro-ungari mari si mici si a unor monede turcesti cum ar fi mahmudelele si icusari, pentru care nu era stabilita o cantitate limitativa“, spune Ion Nitu, directorul Directiei Misiune, Tezaur si Casierie din cadrul BNR. In baza decretului 244/1978, dupa 1990, au inceput sa se faca restituiri ale unor obiecte confiscate abuziv de militie. Este vorba de obiectele a caror pastrare era posibila, dar care, in urma „excesului de zel“ al militiei comuniste, au fost luate cu japca de la oameni.

Cel mai mare val de astfel de confiscari au inceput dupa 1960, an in care a intrat in vigoare decretul cu pricina care era un act normativ mult mai restrictiv decat cel dat de Ceausescu in 1978, intrucat se referea doar la o categorie de monede permise la posesie, ducatii austrieci gauriti, cunoscuti indeosebi ca fiind principala componenta a celebrelor salbe tiganesti. Restul monedelor - in special celebrii 'cocosei>> - si chiar bijuteriile erau, practic, interzise la detinere.
Cea mai mare parte a confiscarilor aveau la origine o banala turnatorie a vecinului invidios sau a colegului de serviciu gelos pe bijuteriile etalate. Urmau inevitabila perchezitie, intocmirea unui proces-verbal de catre militie, confiscarea propriu-zisa si depunerea aurului la BNR. Mai exista si eventualitatea unui proces penal in cazul detinatorilor ilegali de monede. Astfel, multi dintre pagubiti s-au trezit si cu banii luati, si cu cazierul patat. Tot multe au fost si confiscarile facute de militie in baza celebrei Legii nr. 18, cea cu „ilicitul“.
Decretul ceausist din 1978, in vigoare påna acum 6 ani
„Imediat dupa '90, s-au facut primele restituiri, dar numai pentru monedele confiscate in baza Decretului 244/1978, desi erau permise la detinere“, zice Violeta Titeica, jurista BNR care se ocupa cu precadere de restituirile aurului confiscat de comunisti. Adica cele luate de militienii care nu se rezumau la litera legii, adica sa ridice doar obiectele din aur a carui detinere era interzisa, ci supralicitau, confiscand tot. Restituirile se faceau initial in baza unor ordonante date de procuratura. Urmatoarea modalitate de restituire a inceput sa fie aplicata abia in 2000, in urma intrarii in vigoare a OUG 190/2000 care prevedea restituirea obiectelor din metale pretioase si a pietrelor pretioase catre persoanele indreptatite sau mostenitorii acestora. Ordonanta respectiva, ultimul act normativ emis pe aceasta tema, spune ca, daca bunurile exista in natura, trebuie sa fie date inapoi ca atare. Mai departe, se precizeaza ca daca acestea nu mai exista fizic vor fi acordate despagubiri banesti egale cu contravaloarea fiecarui gram de aur fin la data efectuarii platii. Monopolul statului asupra aurului a luat sfarsit abia in 2001 odata cu incetarea vanzarii si cumpararii de aur de catre BNR. „Distractia“ este ca decretul 244, semnat de Nicolae Ceausescu in 1978, a fost in vigoare pana in 2001.

2.800 de kilograme de aur, restituite de la Revolutie incoace
In perioada 1 ianuarie 1990 - mai 2007 s-au restituit fizic circa 2,8 tone de aur, din care 820 de kilograme de aur fin, adica 29,6% din total. S-au dat inapoi celor pagubiti 200 de kilograme de monede, 500 de kilograme de bijuterii si 115 kilograme de aur dentar. Diferenta de 70,4%, pentru bunurile care nu mai exista fizic, a fost restituita de BNR in lei. In ultimii 17 ani au fost solutionate 15.113 revendicari pentru persoanele fizice, din care 6.451 numai in perioada 2004-2007. Pe rolul instantelor de judecata se aflau la finele lui 2006 inca 3.260 de procese de restituire.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.