Privind calendarul, zilele astea mi-am adus aminte de Howard Stern, probabil cel mai controversat animator de radio si televiziune din America. O mare parte din cei care compun numerosul sau public se declara indignata de continutul acelor emisiuni. "Dar de ce le mai urmariti?", intreaba sociologii. Raspunsul majoritar suna cam asa: "Sunt curios sa vad ce urmeaza...".

Viata politica romaneasca seamana teribil cu o emisiune de scandal. Nu exista nici un motiv sa ne inchipuim ca anul urmator va fi diferit de ultimii trei. Acest articol e destinat celor care, dincolo de dezamagire sau de indignare, raman curiosi sa vada ce va urma.

Doua randuri de alegeri vor aduce cu ele valuri de populism si de dezbateri pe teme care mai de care mai fara legatura cu subiectele reale. Din pacate, nu trebuie sa fii nici politolog si nici profet ca sa prevezi viitorul peisaj al scenei publice. Dincolo de toate astea, alegerile locale vor fi extrem de importante. Acolo, la nivelul comunitatilor, se va realiza (sau nu) procesul de asimilare a fondurilor europene. In fond, miza intregii integrari. Pe fondul scandalului permanent, pe care il numim duios administratie centrala, raspunderea alesilor locali va fi mai mare ca oricand.

Citeste si:

In 2008, aceeasi integrare ar trebui sa ne faca sa vorbim mai putin despre persoane si mai mult despre institutii - care ar trebui sa fie, cu adevarat, functionale. Demagogia ne-a facut in ultimii ani sa legam sisteme intregi de numele unui om aflat intr-o functie si vazut fie ca providential, fie ca pacoste. De aceea, sistemele sau institutiile trebuie sa capete o viata functionala reala, perena, dincolo de numele unui ministru sau al altuia. Din pacate, acelasi peisaj politic convulsionat face foarte indepartata aceasta perspectiva. Anul pe care il incepem ar trebui sa aduca mai multa lumina si mai multa maturitate si in planul relatiilor externe. Nu ma refer doar la evitarea unor gafe sau greseli. Ma refer la un proiect clar de relationare (sub)regionala, europeana  si transatlantica, proiect cu tinte clar planificate, care sa ne valorizeze interesele pe termen scurt si mediu cel putin. Proiect care lipseste acum. Sau cel putin asa pare. Facem politica externa mereu conjunctural, fara sa tinem seama de marile evolutii mondiale la care totusi suntem parte. Mai mult, oameni politici cu pretentii pleaca, sezonier, in tari straine doar ca sa importe idei, sa vina cu teme gata facute, cu "mesaje", adesea, fara nici o legatura cu realitatile de aici.

Nu vreau sa mentionez, in acest prim articol din 2008, nici  nume de politicieni, nici nume de partide. Ceea ce mi se pare important pentru urmatoarele 12 luni - si nu numai - este sa dovedim maturitate si responsabilitate, concretizate in proiecte, in obiective clar definite, in capacitatea de a ne bate pentru interesele romanesti intr-o lume a competitiei dure. In definitiv, trebuie sa ne hotaram ce vrem sa fim. O colonie sau un partener in noua configuratie a lumii globalizate?