La o buna bucata de vreme de la izbucnirea scandalului “Stolnici-Europa Libera”, dupa ce au curs rauri de cerneala pe marginea acestui caz, putem spune doar ca stim ca nu prea stim nimic. Nu despre colaborarea boierului Balaceanu-Stolnici cu Securitatea, care este deja de notorietate, ci despre implicarea acestuia in actiuni care ar fi vizat asasinarea unor ziaristi ai postului de radio Europa Libera. Aceasta este chestiunea cu adevarat fierbinte in cazul academicianului Balaceanu-Stolnici. Insa, probabil, nici n-o sa aflam vreodata mai mult decat acum. Autoritatile nu doresc cu adevarat sa investigheze daca, inainte de 1989, Securitatea chiar a fost implicata in cazuri de terorism, daca intr-adevar a pus la cale asasinarea unor persoane incomode pentru regimul comunist.

(In foto, generalul Nicolae Plesita, omul care a fost acuzat in mai multe randuri ca a coordoant de la Bucuresti atentate impotriva postului de radio Europa Libera si redactorilor ei)


Dupa cum stiti, Constantin Balaceanu-Stolnici a fost acuzat de presa , pe baza unor documente din arhivele CNSAS, ca ar fi furnizat Securitatii schita casei lui Vlad Georgescu, director pana in 1988 la Europa Libera. Pe baza acesteia ori, mai bine spus, si pe baza schitei furnizate de catre academician, grupul Eterul din cadrul Securitatii ar fi intocmit un plan de lichidare a ziaristului de la Europa Libera. Este stiut faptul ca nu doar Vlad Georgescu a fost vizat de catre Securitate, ca nu doar lui i s-a vrut capul. Mai toti ziaristii importanti ai acestui post de radio s-au aflat in catarea Securitatii. Ce nu stim cu precizie este daca s-a apasat pe tragaci ori nu. Iar asta nu o putem afla decat daca autoritatile romane o vor spune. De la CNSAS nu avem oricum nici o sansa, iar toata povestea trista de pana acum a acestei institutii, cu multe accente de-a dreptul penibile, vine in sprijinul acestei afirmatii.


Agentii roiau in jurul directorului de la E.L.
In jurul lui Vlad Georgescu s-au invartit mai multi informatori ai Securitatii. Nu stim exact ce cuprindeau toate informatiile au culese de catre acestia, insa e clar ca o mare parte dintre ele puteau fi folosite intr-o actiune de anihilare a directorului de la Europa Libera, in cazul in care el chiar a fost ucis de catre serviciile secrete romanesti. E bine de stiut ca nu doar Stolnici, care isi semna rapoartele catre Securitate cu indicativul “Laurentiu”, l-a spionat pe Vlad Georgescu. Si sursa “Ion Stan” a inmanat un raport colonelului Alexandru Suba (octombrie 1985), in care se gaseau informatii despre directorul sectiei romane a postului de radio Europa Libera.

La 14 mai 1987, o alta sursa, “Grancea”, a pus pe masa locotenent-colonelului Orisor Onitiu trei rapoarte scrise in urma unor intalniri cu Vlad Georgescu. Culmea ironiei, dupa infiintarea CNSAS, cine credeti ca a fost o buna bucata de vreme consilierul Colegiului. Nimeni altul decat Oprisor Onitiu. Lupul paznic la oi! Dar nu e vina fostului securist, ci a celor care au apelat la serviciile lui. Atat i-a dus mintea atunci. Membrii Colegiului credeau probabil ca respectivul o sa-i indrume prin documentele secrete ca sa se dumireasca ei mai repede cum punea la cale Securitatea anihilarea dusmanilor regimului comunist. Uite ca lucrurile nu s-au petrecut nici pe departe asa. Dar sa lasam povestile penibile despre care vorbeam mai sus si sa revenim la subiectul de azi.

O alta sursa, de data asta din Salaj, a predat Securitatii note care contineau informatii despre un conflict dintre Vlad Georgescu si Nestor Rates, pe de o parte, si Aristide Buhoiu, pe de alta.

Si sursa “Popa” a fost in casa lui Georgescu

Un raport detaliat despre Vlad Georgescu a primit de la sursa “Popa”, in octombrie 1987, nu mai putin celebrul colonel Marian Ureche. Agentul Securitatii a fost unul dintre cei invitati de catre Vlad Georgescu chiar in casa sa.