In vreme ce romanii merg de Anul Nou cu "Plugusorul", germanii toarna plumb topit in apa rece pentru a afla viitorul, japonezii atarna in fata caselor o franghie ce alunga spiritele rele, portughezii si spaniolii mananca 12 boabe de strugure la miezul noptii, iar evreii mediteaza.Ultima zi a anului, 31 decembrie, reprezinta, potrivit traditiei populare din Romania, data mortii dar si cea a renasterii oranduirii in lume. Spectacolul din aceasta zi cuprinde muzica, dans, costumatii si masti ce difera in functie de zona.

Ghicitul in foi de ceapa prevede vremea
"Vergelul" este anuntat din vreme, in casa gazdei, de "colceri" sau "chematori". Apoi, cei care doresc sa-si afle viitorul arunca intr-un cazan cu apa un obiect personal, un inel, un pieptene, un ban sau un cutit. "Vergelatorul" este cel care va citi viitorul. El bate in marginea cazanului cu doua vergele de la razboiul de tesut, intoneaza o incantatie si scoate din apa obiectele, dupa cum ii cer cei ce iau parte la ceremonial. Ine lul simbolizeaza nunta, banul, bogatia, pieptenele, un barbat coltos, cutitut, cearta, iar piatra, o casatorie amanata. Dupa ce "vergelatorul" a terminat de prorocit, toti cei prezenti se aduna in jurul cazanului in care apa a fost inlocuita cu vin si incep sa petreaca. Aproape de miezul noptii, vine timpul pentru un alt obicei prin care taranii prevad ce vreme va fi in anul care vine. Ei folosesc foi de ceapa, pe care le desprind, le numesc dupa lunile anului si le pun in ordine. In fiecare frunza presara putina sare. De Sfantul Vasile, satenii se uita sa vada cat lichid a lasat sarea topita in fiecare foaie de ceapa. Asa afla ce luna va fi mai secetoasa, si care, mai ploioasa.

Banii tinuti in mana aduc belsug, vinul trage la chef
Traditia populara romanesca este si plina de superstitii legate de Anul Nou. Se spune ca cei care se nasc de Craciun sau de Anul Nou sunt mai norocosi, iar culoarea care poarta cel mai mult noroc in noaptea de 31 decembrie este rosul. Se spune si ca de Anul Nou e bine sa ai bani la tine si ca nu este bine sa imprumuti bani, pentru ca vei da bani tot anul, la fel cum nu este semn rau daca stranuti sau daca spargi ceva. Superstitiile spun ca daca iti tii iubita sau iubitul de mana la miezul noptii dintre ani iti va merge bine cu dragostea tot anul, daca tii in mana bani, va fi un an bogat, iar daca tii un pahar, unul vesel. La fel, daca iti pui o dorinta de Anul Nou, are sanse mari sa se implineasca. Conform traditiei, primul om care va trece pragul casei in prima zi din noul va influenta tot anul. Se spune ca daca va fi un barbat, anul va fi norocos, in timp ce daca prima persoana care trece pragul este o femeie, aduce ghinion. Norocul vine in noul an daca dai de pomana, rastorni cutia cu chibrituri, versi vin pe masa sau iti tiuie urechea.

Australia: Revelionul pe plaja, cu surf si rodeo
In Australia, Anul Nou se sarbatoreste pe 1 ianuarie, zi considerata sarbatoare publica. Cei mai multi dintre australieni ies pe plaja pentru masa festiva, iar petrecerile incep tot pe 31 decembrie. La miezul noptii, petrecaretii scot tot felul de zgomote, cu fluiere, claxoane si clopote, pentru a marca sosirea noului an. Pe 1 ianuarie se organizeaza carnavaluri, intreceri de surf sau rodeo. Austria: Se petrece cu punch din vin rosu si carne de porc In 1691, Papa Inocentiu al XII-lea a declarat 1 ianuarie ca Ziua Noului An din Austria. Ajunul Anului Nou se numeste Sylvesterabend, adica Ajunul Sfantului Sylvester. Pentru a-l celebra, austriecii fac un punch din scortisoara, zahar si vin rosu. Oamenii se strang in piete, la miezul noptii, cand au loc focuri de artificii in orasele mari, si, fie ca se cunosc sau nu, se imbratiseaza si se felicita intre ei.