Regele si Margareta - De a€žZiua Republicii", Mihai si-a desemnat succesoarea

Cu ocazia aniversÇŽrii a 60 de ani de la proclamarea republicii prin abdicarea regelui Mihai I, fostul monarh a emis de la resedinta sa de la SÇŽvarsin (jud. Arad) noul a€žStatul al Casei Regale a Romaniei". Prin respectivul document, principesa Margareta ar urma sa-i succeada la conducerea Casei Regale, alÇŽturi de sotul sÇŽu - a€žPrincipele Consort al Romaniei" - Radu Duda, a€žinnobilat" cu titlul de a€žprint de Hohenzollern-Veringen".


Anuntul fostului rege Mihai I are eminamente oinsemnÇŽtate simbolicÇŽ din mai multe puncte de vedere. |n primul rand, Romania nu mai este o monarhie din 30 decembrie 1947, printr-un act semnat a€žde bunÇŽvoie" de insusi fostul rege. |n al doilea rand, niciodatÇŽin istoria Romaniei regii nu si-au fÇŽcut singuri normele de succesiune, aceasta fiind totdeaunain atributia Parlamentului. |n al treilea rand, constitutiile Romaniei regale excludeau de la succesiune mostenitorii de sex feminin, prin asa-numita a€žlege salicÇŽ". Oricum, Margareta nuindeplineste conditiile de succesiune deoarece nu s-a cÇŽsÇŽtorit cu un print dintr-o casÇŽ regalÇŽ europeanÇŽ, ci cu un fost actor de provincie, cu a€žtitluri dinastice"imprumutate ori cumpÇŽrate.

Conform a€žnormelor" anuntate de Mihai I cu ocazia implinirii a 60 de ani de la abdicarea sa, urmasii lui Carol al II-lea nu vor putea fi primitiin Casa RegalÇŽ,in consecintÇŽ nu pot emite pretentii la a€žtron". AceastÇŽ referireil vizeazÇŽ pe principele Paul, care are deschise mai multe procese prin care revendicÇŽ o parte din proprietÇŽtile retrocedate de statul roman Casei Regale. Orbit de aceastÇŽ a€žcontroversÇŽ", oare, Mihai uitÇŽ cÇŽ si el este fiul lui Carol al II-lea, ori este vorba de scÇŽpÇŽrile firesti de memorie ale varstei domniei-sale?


Pentru o mai corecta informare asupra evenimentelor si personajelor amintite, vÇŽ prezentÇŽm spre lecturÇŽ cateva articole apÇŽrutein Jurnalul National despre abdicarea regelui Mihai I, precum si documente referitoare la statutul monarhieiin cadrul sistemului institutional din perioada interbelicÇŽ. Actul de abdicare al regelui Mihai I, 30 decembrie 1947Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala rege al Romaniei
La toti de fata si viitori, sanatate!
In viata statului roman s-au produs in ultimii ani adanci prefaceri politice, economice si sociale, care au creat noi raporturi intre principalii factori ai vietii de stat.
Aceste raporturi nu mai corespund astazi conditiunilor stabilite de pactul fundamental - Constitutia tarii , ele cerand o grabnica si fundamentala schimbare.
In fata acestei situatiuni, in deplina intelegere cu factorii de raspundere ai tarii, constient de raspunderea ce-mi revine, condider ca institutia monarhica nu mai corespunde actualelor conditii ale vietii noastre de stat, ea reprezentand o piedica serioasa in calea dezvoltarii Romaniei.
In consecinta, pe deplin constient de importanta actului ce fac in interesul poporului roman,
ABDIC
Pentru mine si pentru urmasii mei la tron, renuntand pentru mine si pentru ei la toate prerogativele ce le-am exercitat ca rege al Romaniei.
Las poporului roman libertatea de a-si alege noua forma de stat.

Mihai R.
Dat la Bucuresti,
Astazi, 30 decembrie 1947
 Articolele apÇŽrute Jurnalul National despre abdicarea regelui Mihai I
1. Abdicarea Regelui Mihai I
2. Iubirea unui rege
3. Un Revelion ramas in istorie
4. "Regele a plecat, traiasca republica!"   Constitutia Romaniei din 1923 - sectiunile referitoare la monarhie CAPITOLUL II Despre Rege si Ministri SECTIUNEA I Despre Rege   Art. 77. - Puterile constitutionale ale Regelui sunt creditare in linie coboritoare directa si legitima a Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu exclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Maiestatii Sale vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a Rasaritului.   Art. 78. - In lipsa de coboritori in linie barbateasca ai Maiestatii Sale Regelui Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sai sau coboritorilor acestora, dupa regulele statornicite in articolul precedent. Daca nici unul dintre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in vieata sau ar declara mai dinainte ca nu primesc Tronul, atunci Regele va putea indica succesorul sau dintr'o dinastie suverana din Europa cu Primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa de art. 79. Daca nici una, nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.   Art. 79. - La caz de vacanta a Tronului, ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocare, si cel mai tarziu pana in opt zile dela intrunirea lor aleg un Rege dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. Prezenta a trei patrimi din membrii cari compun fiecare din ambele Adunari si majoritatea de doua treimi a membrilor prezenti sunt necesare pentru a se putea procede la aceasta alegere. La caz cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua zi, la amiazi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere oricare ar fi numarul membrilor prezenti si cu majoritatea absoluta a voturilor. Daca Adunarile s'ar afla dizolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la articolul urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o locotenenta regala, compusa din trei persoane, care va exercita puterile regale pana la suirea Regelui pe Tron. In toate cazurile mai sus aratate votul va fi secret.   Art. 80. - La moartea Regelui, Adunarile se intrunesc chiar fara convocare cel mai tarziu zece zile dupa declararea mortii. Daca din intamplare ele au fost dizolvate mai inainte si convocarea lor a fost hotarita in actul de dizolvare pentru o epoca in urma celor zece zile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pana la intrunirea acelora cari au a le inlocui.   Art. 81. - Dela data mortii Regelui si pana la depunerea juramantului a succesorului sau la Tron puterile constitutionale ale Regelui sunt exercitate, in numele poporului roman, de ministri, intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.   Art. 82. - Regele este major la varsta de optsprezece ani impliniti. La suirea sa pe Tron, el va depune mai intaiu in sanul Adunarilor intrunite urmatorul juramant: "Jur a pazi Constitutiunea si legile poporului roman, a mentine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului".   Art. 83. - Regele, in vieata fiind, poate numi o Regenta, compusa din trei persoane, care, dupa moartea Regelui, sa exercite puterile regale in timpul minoritatii succesorului Tronului. Aceasta numire se va face cu primirea Reprezentatiunii nationale, data in forma prescrisa la art. 79 din Constitutiunea de fata. Regenta va exercita totdeodata si tutela succesorului Tronului in timpul minoritatii lui. Daca, la moartea Regelui, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi o Regenta, procedand dupa formele prescrise la art. 79 din Constitutiunea de fata. Membrii Regentei nu intra in functiune decat dupa ce vor fi depus solemn inaintea ambelor Adunari intrunite juramantul prescris prin art. 82 din Constitutiunea de fata.   Art. 84. - Daca Regele se afla in imposibilitate de a domni, ministrii, dupa ce au constatat legalmente aceasta imposibilitate, convoaca indata Adunarile. Acestea aleg Regenta, care va forma si tutela.   Art. 85. - Nici o modificare nu se poate face Constitutiunii in timpul Regentei.   Art. 86. - Regele nu va putea fi totdeodata si Seful unui alt Stat fara consimtimantul Adunarilor. Nici una din Adunari nu poate delibera asupra acestui obiect daca nu vor fi prezenti cel putin doua treimi din membrii cari le compun, si hotarirea nu se poate lua decat cu doua treimi din voturile membrilor de fata.   Art. 87. - Persoana Regelui este inviolabila. Ministrii lui sunt raspunzatori. Nici un act al Regelui nu poate avea tarie daca nu va fi contrasemnat de un ministru, care prin aceasta chiar devine raspunzator de acel act.   Art. 88. - Regele numeste si revoaca pe ministrii sai. El sanctioneaza si promulga legile. El poate refuza sanctiunea sa. El are dreptul de amnistie in materie politica. Are dreptul de a ierta sau micsora pedepsele in materii criminale, afara de ceeace se statorniceste in privinta ministrilor. El nu poate suspenda cursul urmaririi sau al judecatii, nici a interveni prin nici un mod in administratia justitiei. El numeste sau confirma in functiunile publice potrivit legilor. El nu poate crea o noua functiune fara o lege speciala. El face regulamente necesare pentru executarea legilor, fara sa poata vreodata modifica sau suspenda legile si nu poate scuti pe nimeni de executarea lor. El este capul puterii armate. El confera gradele militare in conformitate cu legea. El va conferi decoratiunile romane conform unei anume legi. El are dreptul de a bate moneda conform unei legi speciale. El incheie cu Statele straine conventiunile necesare pentru comert, navigatiune si alte asemenea; insa pentru ca aceste acte sa aiba autoritate indatoritoare, trebuie mai intaiu a fi supuse Puterii legislative si aprobate de ea.   Art. 89. - Legea fixeaza lista civila pentru durata fiecareia Domnii.   Art. 90. - La 15 Octomvrie a fiecarui an, Adunarea deputatilor si Senatul se intrunesc fara convocare, daca Regele nu le-a convocat mai inainte. Durata fiecarei sesiuni este de cinci luni. Regele deschide sesiunea prin un Mesaj, la care Adunarile fac raspunsurile lor. Regele pronunta inchiderea sesiunii. El are dreptul de a convoca in sesiune extraordinara Adunarile. El are dreptul de a dizolva ambele Adunari deodata sau numai una din ele. Actul de dizolvare trebuie sa contina convocarea alegatorilor pana in doua luni de zile si a Adunarilor pana in trei luni. Regele poate amana Adunarile; oricum, amanarea nu poate depasi termenul de o luna, nici a fi reinoita in aceeas sesiune fara consimtimantul Adunarilor.   Art. 91. - Regele nu are alte puteri decat acele date lui prin Constitutiune.

Serialul publicat de regretatul publicist Mihai Pelinin Jurnalul National despre soarta tablourilor pe care Mihai I le-a scos din tarÇŽ dupÇŽ abdicare. La 60 de ani de la renuntarea la tron, ca dar pentru cititorii care asteapta raspunsul Casei Regale, poate ca Mihai I va lamuri controversata tema operelor de artÇŽ (proprietate a statului roman) pe care le-a scos din tarÇŽ in 1948.
1. Intre testamentul lui Carol I si abdicarea lui Carol al II-lea
2. CÇŽlÇŽtoria la Londra, faza dus
3. Intoarcerea de la Londra si abdicarea
4. Malversatiuni, dileme si sentinte paterne
5. Nici comunistii nu au fost niste sfinti
6. Cand Securitatea incurcÇŽ borcanele
7. Debutul risipirii unei colectii de patrimoniu
8. Jacques Vergotti sub tirulintrebÇŽrilor
9. Spre o nouÇŽ disputÇŽ juridicÇŽ
10. Raportul lui Pamfil Riposanu
11. De aici inainte are cuvantul Procuratura...

---

Despre autor: