In problema Kosovo, Serbia are de ales intre a-si pastra demnitatea nationala si a se salva de la dezastrul economic iminent in cazul izolarii politice. Astfel de optiuni imi provoaca frisoane, imi dau senzatia unui visceral profund. O alegere de genul “glontul sau funia”. Preferi sa te zvarcolesti de foame sau de sete?

Clasa politica de la Belgrad a ales sa joace tare, chiar daca simte ca drumul spre independenta al provinciei Kosovo este fara intoarcere. Parlamentul a votat o rezolutie prin care anunta ca va ingheta orice apropiere de UE si NATO in cazul in care statele occidentale recunosc independenta provinciei. Este o miscare tactica perfect calculata pentru perioada care va urma. Dar si valoarea de simbol este evidenta: leaganul civilizatiei sarbesti nu se poate cumpara. In pofida mesajelor oficiale venite din cancelariile europene, este clar ca Serbiei i se ofera o cale mai lejera de acces spre Uniunea Europeana, in cazul in care ar zambi candid la redesenarea granitelor.

Ca sa-ti dai seama de tragismul alegerii, trebuie sa te pui in pielea personajului. Oamenii sunt rai pentru ca n-au imaginatie, cum spunea Camil Petr escu.