La vie en rose cu Clody Bertola

Am vazut-o in vremurile de glorie, cand strabatea scena ca sub vraja unui vis. Am urmarit-o in repetitii, unde cautarea personajului ii provoca clipele cele mai fericite din viata; trairea ei ridica tensiunea la o intensitate greu suportabila pentru parteneri, si chiar pentru regizori. Am fost in culise inaintea marilor premiere. Paralizata de trac, isi facea cruce, se linistea si intra in rol iluminata, declansand energii extraordinare. Am admirat-o, aureolata de explozia de aplauze si ovatii ale spectatorilor fermecati de jocul ei. Dupa spectacol, stapanita inca de personaj, mergea pe strada ca o somnambula, trista si melancolica. A venit apoi caderea ingrozitoare - pierderea vederii despartind-o brutal de scena. I-am simtit uimirea si spaima atunci cand nu a mai recunoscut orasul, drumul ei fiind, ani de-a randul, doar intre casa din Piata Kogalniceanu si Teatrul Bulandra. Am asistat, martor neputincios, cum cobora tot mai adanc in intuneric, in timp ce o boala necrutatoare ii pricinuia dureri cumplite pe care nu le mai putea indura decat cu puterea rugaciunii.
Viata lui Clody Bertola a fost a unei eroine dintr-o piesa de teatru: are mister, frumusete si dramatism. Scena, ca un destin parca, i-a randuit intamplarile existentei. Sortita unei roze cariere, cum notau cronicarii la debutul ei, Clody a cunoscut varsta de aur a unei copilarii si adolescente feerice si inconstiente, intoarsa brusc, cu forta, spre suferinta. A fost Cenusareasa care a asteptat increzatoare ziua biruintei. Descendenta dintr-o familie nobila, ce-si are radacinile in Italia, Franta si Germania, s-a confruntat cu extremele crancene ale istoriei. A devenit "Inegalabila", "Unica", "Printesa inefabilului", "Actrita cu majuscule", "Doamna Teatrului". A avut iubiri si prietenii care au intrat in legenda. Uriasul ei talent, feminitatea misterioasa, necarnala, au atras ca un magnet barbati ilustri si inspirati. A fost muza, in viata si in arta, a pictorului stefan Constantinescu, a regizorilor Liviu Ciulei si Lucian Pintilie. I-au inchinat poeme de dragoste si pagini de admiratie Emil Botta, Radu Sighireanu, Miron Radu Paraschivescu, serban Cioculescu, Ion Marin Sadoveanu, Victor Eftimiu, Alexandru Paleologu, Radu Beligan, Radu Penciulescu, George Banu, Victor Rebengiuc, Andrei serban, Paul Scofield, Orson Welles. Cea care spunea "Eu cred in personalitate" a trait in preajma celor care radiaza. Intalnirea ei cu scena s-a datorat unor personalitati radiante: Marietta Sadova, Maria Filotti, Alice Voinescu, Haig Acterian, Lucia Sturdza Bulandra. A fost eroina unor mari batalii artistice. Biografia ei face istorie in teatrul romanesc. Figureaza printre creatorii unor spatii de elita ale culturii, ca Teatrul Odeon si Teatrul Bulandra. A fost protagonista unor "spectacole-locomotiva", cum le numeste Liviu Ciulei, care trag o miscare teatrala inainte: Cei din urma, Azilul de noapte, Pescarusul, Omul care aduce ploaia, Sfanta Ioana, Un tramvai numit dorinta, Opera de trei parale, Play Strindberg, Elisabeta l, Lungul drum al zilei catre noapte. A inspirat montari-capodopera, cum sunt Cum va place in regia lui Liviu Ciulei si Livada cu visini, in regia lui Lucian Pintilie, montari ce au schimbat fata teatrului romanesc. Numele ei este legat de "reteatralizarea teatrului", care in anii '60-'70 a provocat o revolutie artistica. Actor vizionar, a inteles ca secolul XX este al regizorului. A fost deschisa celor mai indraznete viziuni scenice. De aceea creatiile ei antologice - Lizzie, Sfanta Ioana, Rosalinda, Blanche, Ranevskaia, Alice, Elisabeta l - au ramas modele de arheologie, dar si de anticipatie.
Devotiunea cvasireligioasa pentru scena a actritei l-a facut pe Andrei serban s-o numeasca "Sfanta Ioana a Teatrului Romanesc".
Corpul neinsufletit al actritei Clody Bertola va fi depus astazi, la ora 17.30, la Capela Catolica a Cimitirului Bellu, iar slujba va avea loc luni 31 decembrie, ora 9.00 la Crematoriul Uman Vitan Barzesti
Ludmila Patlanjoglu

---

Despre autor: