2007 - anul restituirilor dosarelor importante la Parchet

Justitia s-a confruntat in 2007 cu o serie de decizii de restituire la Parchet a dosarelor importante, dupa ce anul 2006 s-a caracterizat prin finalizarea unui numar mare de dosare in care au fost implicate nume sonore. Aprecierea de care s-au bucurat in 2006 dosarele instrumentate de procurori, in special de cei de la DNA, a fost rasturnata de deciziile de restituire date de instante pe parcursul anului 2007, din cauza nerespectarii anumitor prevederi in timpul desfasurarii anchetelor, este de parere Rompres.


Dosarul Zambaccian

Unul dintre dosarele restituite la Directia Nationala Anticoruptie (DNA) - ca urmare a deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) - pentru refacerea urmaririi penale este dosarul Zambaccian, in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat, alaturi de sotia sa, Dana Nastase, de savarsirea mai multor fapte de coruptie.

Avocatii familiei Nastase au sustinut, la proces, ca DNA ar fi trebuit sa declanseze urmarirea penala in cazul fostului premier aplicand Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, in vigoare in momentul comiterii faptelor, si nu Legea 90/ 2005, caz in care ar fi fost nevoie de avizul Camerei Deputatilor pentru a se pune in miscare actiunea penala fata de Adrian Nastase.

Decizia de restituire a dosarului Zambaccian a venit in urma unei decizii a Curtii Constitutionale, care a admis exceptia de neconstitutionalitate cu privire la raspunderea ministeriala si a statuat asupra egalitatii de tratament intre fostii si actualii ministri, urmand ca toate dosarele penale instrumentate de procurori fostilor ministri sa fie lovite de nulitate absoluta si returnate Parchetului.

Adrian Nastase a afirmat ca decizia CCR a venit sa restabileasca normalitatea, dupa ce, in 2005, in mandatul Monicai Macovei, a fost adoptata abuziv o ordonanta de urgenta prin care fostii ministri puteau fi urmariti penal ca orice infractor de drept comun.

Aceeasi soarta de restituire la DNA a avut-o si dosarul 'Matusa Tamara', in care fostul premier Adrian Nastase este acuzat de dare de mita, alaturi de fostul presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor Ioan Melinescu, avocatii acestuia sustinand ca decizia CCR afecteaza si acest dosar. Ambele decizii nu sunt definitive, fiind atacate cu recurs de procurorii DNA.


Dosarul Serban Mihailescu

O hotarare similara a fost luata de magistratii ICCJ si in dosarul in care fostul secretar general al Guvernului Serban Mihailescu este acuzat de luare de mita si nerespectarea regimului armelor si munitiilor.

Avocatii lui Serban Mihailescu au invocat nulitatea urmaririi penale si a actului de sesizare a instantei, argumentand ca anchetatorii nu au avut avizul presedintelui pentru inceperea urmaririi penale fata de clientul lor.

Si in acest caz, decizia a fost atacata cu recurs de DNA, urmand sa fie solutionata de Completul de noua judecatori al ICCJ.

Potrivit anchetatorilor, in octombrie 2001, cand indeplinea functia de ministru coordonator al SGG, Serban Mihailescu a pretins de la Fanel Pavalache, consilierul sau personal, 11 arme de vanatoare, in valoare de peste 250 de milioane de lei vechi, in schimbul mentinerii acestuia in functie.


Dosarul Loteria

O alta restituire sonora la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru refacerea urmaririi penale, este cea a dosarului Loteria, in care este acuzat fostul vicepremier George Copos.

Magistratii Instantei Supreme au constatat ca DNA nu are competenta pentru efectuarea urmaririi penale in acest dosar, deoarece prejudiciul este sub un milion de euro, ceea ce ar atrage competenta procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT).

Aparatorii inculpatilor i-au acuzat pe procurorii DNA ca au stabilit artificial un prejudiciu de 39 miliarde de lei vechi - in echivalent, un milion de euro - pentru a-si atrage competenta in efectuarea urmaririi penale in acest dosar.

Judecatorii si-au motivat decizia de restituire intrucat au constatat ca, desi exista o activitate infractionala complexa, 'acuzarea se rezuma doar la infractiunea de evaziune fiscala, ca infractiune scop, lasand la o parte activitatile care au initiat mecanismul de fraudare a bugetului de stat'.

Insa si aceasta decizie a fost atacata cu recurs de procurorii DNA, urmand sa fie solutionata de Completul de noua judecatori al Instantei Supreme.

George Copos a fost trimis in judecata de procurorii DNA, in iunie 2006, pentru evaziune fiscala, fiind acuzat ca a prejudiciat bugetul de stat cu peste un milion de euro, in urma unor tranzactii realizate in 2004, prin care Loteria Romana a achizitionat 38 de spatii comerciale, cu suprafata totala de 6.786 de metri patrati din reteaua Ana Electronic.

In acelasi dosar, alaturi de Copos, au fost trimise in judecata alte patru persoane, printre care si Nicolae Cristea, fost director general si presedinte al CA in cadrul Companiei Nationale Loteria Romana.


Dosarul Rompetrol

Un alt dosar, in care s-a dat o decizie de restituire pentru refacerea urmaririi penale este dosarul 'Rompetrol', in care Dinu Patriciu, este acuzat de procurorii DIICOT, alaturi de alte 11 persoane, de delapidare, spalare de bani, asociere pentru savarsirea de infractiuni, manipularea pietei prin tranzactii sau ordine de tranzactionare, dezvaluire de informatii privilegiate, spalare de bani si initiere sau constituire a unui grup infractional organizat.

In octombrie, Tribunalul Bucuresti a decis ca dosarul sa se intoarca la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru refacerea urmaririi penale, dupa ce magistratii au admis exceptia invocata de avocati cu privire la neregularitatea actului de sesizare a instantei.

Nici aceasta decizie nu este definitiva, Parchetul declarand recurs, care se va solutionat de Curtea de Apel Bucuresti.

In motivarea deciziei, in care sunt prezentate detaliat incalcarile savarsite de procurori in timpul anchetei sau la intocmirea rechizitoriului, judecatorii impun procurorilor de la DIICOT reunirea cauzelor disjunse cu incalcarea dispozitiilor legale, refacerea actelor de urmarire penala intocmite cu nerespectarea dispozitiilor privind limba in care se desfasoara procesul penal, extinderea cercetarilor penale, prezentarea materialului de urmarire penala, descrierea faptelor in cuprinsul actului de sesizare a instantei si verificarea rechizitoriului.

Instanta declara ca procurorii au descris, pe larg si la modul general, infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat, retinuta in sarcina lui Dinu Patriciu si Petrica Grama, fapt ce constituie o incalcare a dreptului de aparare a inculpatilor.

"Acesta este un pseudoproces, un abuz care dureaza de trei ani de zile. Sunt mandru de tot ce am facut si de faptul ca am ajutat atatia oameni. Cred in dreptate si cred ca veti pune capat acestei mascarade", a declarat, in instanta, Dinu Patriciu, care a acuzat "abuzul, prostia si incompetenta celor care raspund, probabil, unor comenzi politice".


Dosarul RAFO-CAROM

Si in dosarul RAFO-CAROM s-a dat o decizie de restituirea Parchetul General, in vederea refacerii urmaririi penale, avocatii inculpatilor invocand in fata Tribunalului Bucuresti mai multe nereguli savarsite de procurori atunci cand i-au trimis in judecata pe Ovidiu Tender, Marian Iancu, Cecilia Dumitrescu, Toader Gaureanu, Marin Badea si Bogdan Salajan.

Acestia au sustinut ca anchetatorii au schimbat una dintre infractiunile de care era acuzat Ovidiu Tender, prin incalcarea procedurilor in vigoare, si ca au inlocuit, printr-o ordonanta emisa in iulie 2006, infractiunea de bancruta frauduloasa cu cea de spalare de bani, fara a mai aduce probe in plus.

Pe 20 februarie 2006, procurorii au dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de Ovidiu Tender si Marian Iancu, pentru inselaciune, bancruta frauduloasa, instigare la abuz in serviciu, spalare de bani, precum si pentru constituirea si apartenenta la un grup de criminalitate organizata, prejudiciind bugetul de stat cu aproximativ 270 milioane de lei.

In timpul desfasurarii anchetei, Ovidiu Tender si Marian Iancu au fost arestati preventiv, dar, ulterior, au fost pusi in libertate de instantele bucurestene.


Dosarul Ion Iliescu

O alta decizie importanta, care a indicat vicii de procedura ale actelor de urmarire penala, se refera la infirmarea, in luna decembrie, de catre procurorul general al Romaniei, Laura Codruta Kovesi, a rezolutiei de incepere a urmaririi penale fata de fostul sef al statului Ion Iliescu pentru omor deosebit de grav, in dosarul evenimentelor din 13 iunie 1990.

Procurorul general a explicat ca a infirmat solutia deoarece procurorul militar Dan Voinea, fostul sef al Sectiei Parchetelor Militare, a savarsit mai multe nereguli in acest dosar, una dintre ele fiind aceea ca a dispus in 19 iunie, inceperea urmaririi penale fata de Iliescu, desi Curtea Constitutionala luase de trei saptamani decizia ca parchetele militare sa nu mai poata instrumenta dosare in care sunt implicati si civili.

De asemenea, Kovesi a spus ca Dan Voinea i-a prezentat lui Ion Iliescu o alta invinuire si stare de fapt decat cea prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale.


Dosarul Mineriadei din iunie 1990 - Mihai Chitac

Pe 17 decembrie, Inalta Curte de Casatie si Justitiei (ICCJ) a decis sa trimita la Parchet, pentru refacerea urmaririi penale, dosarul Mineriadei din iunie 1990, admitand, astfel, o exceptie invocata de avocatul generalului in rezerva (r) Mihai Chitac.

Avocatul Dan Ioan a invocat exceptia de nelegala sesizare a instantei prin rechizitoriu, deoarece gen. magistrat Dan Voinea a semnat de doua ori rechizitoriul prin care a fost trimis in judecata dosarul, o data in calitate de procuror care a instrumentat cazul, iar a doua oara in calitate de adjunct al sefului Sectiei Parchetelor Militare.

Procurorii Sectiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe langa ICCJ (PICCJ) au dispus, in august, punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a gen. lt.(r) dr. ing Mihai Chitac, fost ministru de Interne, a gen. mr. (r) dr. ing. Gheorghe Andrita, fost adjunct al ministrului de Interne, si a col. (r) Dumitru Costea, fost comandant al U.M. Trupe de Paza si Ordine Ploiesti, sub aspectul savarsirii infractiunilor de participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav.

Procurorii au retinut in sarcina lui Mihai Chitac, Gheorghe Andrita si Dumitru Costea ca, la 13 iunie 1990, au determinat subordonatii sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi si sa traga asupra manifestantilor, actiune in urma careia a rezultat decesul prin impuscare a doua persoane si punerea in pericol a vietii altora, faptele fiind comise de militari, fara vinovatie, si constituind participatie improprie la omor calificat si omor deosebit de grav.


Dosarul unor achizitii pentru unitati militare

Aceeasi decizie a Curtii Constitutionale, conform careia un dosar care implica atat cadre militare, cat si civili, trebuie instrumentat de procurori civili, a stat la baza restituirii la DNA de catre Instanta Suprema a dosarului in care generalul Traian Nistor este acuzat alaturi de Marius Mihai, Adrian Moise si Marian Toma, avocatii invocand in acest caz nulitatea urmaririi penale.

Generalul (r) Traian Nistor, sef al Comandamentului Logistic Intrunit, a fost trimis in judecata, pentru complicitate la evaziune fiscala, savarsita de directorul general al SC Marius Business Center SRL, Marius Mihai, asociatul unic al SC Nac Industrii SRL, Adrian Moise, si directorul tehnic al acestei firme, Marian Toma.

In 2006, cu ocazia unei achizitii publice de produse petroliere pentru unitati militare, inculpatii ar fi incheiat un contract pentru un alt produs decat cel licitat, fiind acuzati ca au eludat dispozitiile legale privind plata corespunzatoare a accizei catre bugetul de stat si au creat un prejudiciu echivalent cu 1.270.446,59 de euro.


Dosarul Andreea Ciuca

Si fostul presedinte al Tribunalului Mures Andreea Ciuca a primit o decizie de retrimitere la DNA pentru refacerea urmaririi, atat in dosarul in care in care este acuzata de savarsirea mai multor infractiuni de coruptie, cat si in cel in care este acuzata de luare de mita.

Avocatul judecatoarei a cerut restituirea dosarului la DNA in primul caz deoarece Andreei Ciuca i s-au incalcat grav drepturile si garantiile procesuale, iar DNA s-a folosit de probe obtinute in mod ilegal. In cel de-al doilea caz, avocatul a invocat ilegalitatea actului de sesizare a instantei, punand la indoiala veridicitatea probelor administrate de procurori, printre care si interceptarea convorbirilor telefonice.

Ambele decizii ale Instantei Supreme nu sunt definitive, putand fi atacate cu recurs la completul de noua judecatori al ICCJ.


Chiuariu se declara alarmat, iar Kovesi avertizeaza ca va sesiza CSM

Fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu s-a declarat alarmat de numeroasele restituiri la DNA ale unor dosare importante, considerate de mare coruptie, sustinand ca acest lucru se va reflecta cu siguranta in raportul de tara.

"Deocamdata, nu avem o analiza, dar am cerut deja sa vedem hotararile prin care aceste dosare au fost restituite si, cu siguranta, vom avea o analiza serioasa asupra acestor motive. Bineinteles ca ne alarmeaza, si lucrul acesta se va reflecta cu siguranta in raportul de tara. Existenta unor decizii definitive in cazurile de mare coruptie e unul dintre aspectele pe care se concentreaza mecanismul nostru de cooperare si verificare impreuna cu Comisia Europeana", a afirmat Chiuariu.

La randul sau, procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a declarat ca va sesiza Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) daca va constata ca dosarele au fost restituite la Parchet pentru ca procurorii au incalcat legea sau au facut vicii de procedura, pentru ca acestia sa fie sanctionati. Ea a subliniat ca nu este dispusa, niciun moment, sa acopere erorile procurorilor, indiferent daca acest lucru va aduce prejudicii de imagine, pe moment.

"Noi suntem cu totii curiosi sa vedem care au fost motivele care au stat la baza restituirilor. Daca procurorii au incalcat legea sau daca au facut vicii de procedura, sunt prima care voi sesiza CSM si care voi cere ca ei sa fie sanctionati. Cu siguranta ca aceste restituiri au fost de natura sa ne creeze si noua, dar si cetatenilor un sentiment de neincredere in actul de justitie, intrucat constatam ca nu exista o masura egala in a trata cazurile", a afirmat Kovesi.

Kovesi a subliniat ca a cerut o evaluare pe aceste restituiri de la toate unitatile de Parchet din tara, pentru ca doreste sa vada daca acest fenomen al restituirilor se gaseste numai in dosarele de mare criminalitate economico-fianciara si de coruptie, fara a fi un fenomen generalizat la toate infractiunile, sau procurorii au o problema si nu stiu sa aplice legea.

---

Despre autor: