In vreme ce parlamentarii de la Belgrad anuntau, miercuri, Bruxelles-ul ca Serbia ar putea declina orice oferta de aderare la spatiul euro-atlantic, in eventualitatea recunoasterii, de catre UE si NATO, a independentei Kosovo, presedintele sarb, B
In vreme ce parlamentarii de la Belgrad anuntau, miercuri, Bruxelles-ul ca Serbia ar putea declina orice oferta de aderare la spatiul euro-atlantic, in eventualitatea recunoasterii, de catre UE si NATO, a independentei Kosovo, presedintele sarb, Boris Tadici, declara, la randul sau, ca soldatii sarbi sunt pregatiti sa intervina pentru a-si proteja conationalii din provincia aflata sub tutela ONU. In tot acest timp, principalele partide politice kosovare - PDK si LDK- bateau palma la Pristina pentru a-l promova pe fostul lider al gherilei separatiste albaneze UCK, Hashim Thaci, in fruntea unui Guvern calat pe ideea desprinderii provinciei de Serbia.
Armata sarba este gata sa contribuie la protejarea sarbilor din Kosovo daca fortele de mentinere a pacii din provincie nu reusesc sa faca fata eventualelor violente, a declarat, saptamana aceasta, liderul de la Belgrad, citat de RIA Novosti. "Daca situatia din Kosovo ajunge la un stadiu de violenta, iar forta internationala de mentinere a pacii KFOR nu este in stare sa ii protejeze in mod adecvat pe sarbi, Armata sarba este gata in orice moment sa acorde asistenta pentru protejarea populatiei de pericol", a spus presedintele Boris Tadici. Interventia inaltului oficial sarb a fost precedata de adoptarea, in Parlamentul de la Belgrad, a unei rezolutii ce se doreste a fi o "foaie de parcurs" in relatia cu Occidentul, in eventualitatea recunoasterii independentei Kosovo. Textul, aprobat de parlamentarii sarbi cu 220 de voturi "pentru" si 14 "impotriva", dupa mai bine de opt ore de dezbateri, precizeaza ca Serbia nu va semna nici un tratat care nu ii recunoaste integritatea teritoriala si suveranitatea asupra Kosovo, in aceasta categorie intrand inclusiv Acordul de Stabilitate si Asociere cu UE, a carui parafare este considerata a fi un prim pas in vederea aderarii la UE. Rezolutia avertizeaza ca Serbia va exclude orice posibilitate de a adera la NATO in eventualitatea in care statele membre ale Aliantei ar recunoaste independenta provinciei acum majoritar albaneze. "Serbia se poate alatura acestor organizatii doar ca un tot unitar, nu ca o tara trunchiata", a subliniat premierul Voislav Kostunita, cu ocazia dezbaterilor din Parlament. In replica, Bruxelles-ul a minimalizat amenintarea Serbiei privind respingerea oricarei oferte de aderare la UE sau NATO, precizand ca perspectiva europeana ramane in continuare valabila. "Pozitia noastra ramane neschimbata: Serbia are perspective europene ca orice alt stat din vestul Balcanilor, iar aceasta problema nu trebuie sa fie legata de Kosovo", a declarat un purtator de cuvant al UE.
Acord kosovar cu reverberatii in stanga Nistrului
La aproximativ o luna de la alegerile legislative din Kosovo, Partidul Democratic din Kosovo (PDK) si Liga Democratica din Kosovo (LDK) au convenit, ieri, sa formeze un Guvern de coalitie avand drept obiectiv proclamarea independentei provinciei, transmit agentiile de presa internationale. "A fost incheiat un acord intre cele doua partide", a precizat vicepresedintele PDK, Hajredin Kuci. Astfel, PDK, formatiunea fostului lider al gherilei separatiste albaneze UCK, Hashim Thaci, totodata viitor sef Executivului de la Pristina, va forma o coalitie de guvernamant cu LDK, partidul actualului presedinte Fatmir Sejdiu. PDK si LDK, care au obtinut 34 si respectiv 23 la suta din voturi, in cadrul alegerilor legislative din noiembrie, dispun de o majoritate fragila pentru a forma un Guvern, detinand 62 din cele 120 de mandate in Parlamentul de la Pristina. Acordul kosovar a provocat noi ecouri in stanga Nistrului, liderul separatistilor de la Tiraspol, Igor Smirnov, declarand ca Transnistria are mai multe argumente decat Kosovo pentru proclamarea independentei. "Pentru noi, precedentul Kosovo este important, dar nu este cel mai important factor. Factorii istorici si legali, insasi realitatea sugereaza ca avem mai mult dreptul la independenta", a spus Smirnov, apreciind ca republica separatista indeplinea toate obligatiile internationale atunci cand si-a proclamat independenta fata de Republica Moldova, in 1991. (A.M.L.)


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.