Parlamentul sirb a adoptat o rezolutie prin care Belgradul ar putea renunta la integrarea in UE daca unele tari membre recunosc independenta Kosovo.

Presedintele sirb Boris Tadici (dreapta), reprezentantul SUA, Frank Wisner,cel al UE, Wolfgang Ischinger, si al Rusiei, Aleksander Botsan-Kharchenko.Foto: Reuters Documentul prevede clar ca in cazul independentei recunoscute a provinciei sirbe, Belgradul va reexamina relatiile cu tarile care vor face acest lucru. In plus, rezolutia respinge proiectul UE de a trimite o misiune civila in Kosovo care sa preia atributiile misiunii ONU, motivind ca aceasta masura poate fi luata numai in baza unei decizii aprobate de Consiliul de Securitate al ONU.

Rezolutia amina pentru o data viitoare nespecificata aderarea Serbiei la NATO si noteaza neutralitatea militara a tarii, o formula care se contrazice din punct de vedere legal cu o eventuala integrare in Alianta. Totusi, textul prevede posibilitatea organizarii unui referendum privind aderarea la NATO.

Dupa opt ore de dezbateri, 220 de deputati au votat in favoarea acestei rezolutii, doar 14 au votat impotriva si 3 s-au abtinut. Documentul are trasaturi specifice discursului nationalist si este rezultatul unui compromis intre Partidul Democrat al presedintelui considerat proeuropean Boris Tadici si Partidul Democratic al Serbiei al premierului nationalist Vojislav Kostunita. „Acordurile internationale pe care Serbia le semneaza, inclusiv Acordul de Stabilizare si Asociere cu UE, trebuie sa tina cont de mentinerea suveranitatii si integritatii teritoriale a tarii", subliniaza unul dintre principalele articole ale rezolutiei, preluat de AFP.

Totusi, textul ramine suficient de vag pentru a permite diverse interpretari, iar presedintele Tadici considera ca nu pune in pericol integrarea in UE. Acordul de Stabilizare si Asociere - primul pas catre aderarea la UE - a fost parafat la inceputul lunii noiembrie si Serbia l-ar putea semna luna viitoare, lucru pe care il sustine si Romania. La rindul sau, Bruxelles-ul s-a aratat dispus sa accelereze integrarea Serbiei in UE.

Bruxelles-ul spera astfel sa evite ca pierderea previzibila a provinciei Kosovo sa intareasca tabara nationalista din Serbia, ceea ce ar fi in dezavantajul presedintelui Tadici si ar pune serios in pericol realegerea lui la scrutinul prezidential de anul viitor.

Albanezii din Kosovo, sustinuti de SUA si de numeroase membre UE, ar urma sa-si proclame independenta la inceputul anului viitor, posibil chiar in perioada alegerilor prezidentiale din Serbia. Kosovo este administrata de ONU de la incheierea conflictului din 1998-1999, iar Belgradul nu mai are practic nici un control.