Plasata sub conventia manuscrisului gasit care ascunde o enigma de nedescifrat, povestea, desfasurata la mijlocul tulburatului secolului al XVII-lea, contine toate ingredientele care intretin suspansul: astrologie, divinatie, razboi, robie etc. Miza ei este transferul de identitate intre un turc si un venetian care cade in robie.
Roman de atmosfera si de intrebari despre fiinta omeneasca, "Fortareata alba" redescopera perenitata povestii care ascunde intelesuri. Dupa cum marturiseste scriitorul turc intr-un fel de capital explicativ al cartii, scrise in 1985, cu mai bine de 20 de ani inainte ca Orhan Pamuk sa ia Premiul Nobel, este vorba despre o carte "care isi continua, pur si simplu, existenta proaspat dobandita in imaginatia creatorilor lor gratie volumelor in sine, nu a aventurilor traite de eroi". Si nu, nu este o explorare a diferentei Occident-Orient. Romancierul o spune destul de explicit. Un singur exemplu: la intrebarea "Care este cel mai mare pacat savarsit?" si crestinii, si musulmani au dat aceleasi raspunsuri.
Orhan, Pamuk, "Fortareata alba", traducere de Luminita Munteanu, Editura Curtea Veche, 2007
Arta spaniola postbelica
Arta spaniola in secolul XX - Colectia de Arta a Fundatiei "La Caixa", la Muzeul National de Arta al Romaniei, Salile Kretzulescu, pana la 27 ianuarie 2008
Tendintele novatoare din arta spaniola postbelice au prins forma in lucrarile unor artisti precum Antoni Tapies, Antonio Saura, Luis Feito, Martin Chirino, Jose Guerrero, Joan Hernandez sau Jorge Oteiza. Operele lor abstracte sunt dovada influentei neincetate a lui Picasso, Dali si Miro.
Exercitiile care au schimbat fata artelor vizuale in Spania mai sunt la dispozitia publicului din Romania, ceea ce nu se intampla tocmai des. (I.D.)