Criza creditelor a indus in economia mondiala efectul dominoCriza de pe piata americana a creditelor, declansata in luna iulie ca urmare a volumului ridicat de imprumuturi ipotecare riscante din ultimii doi ani, s-a extins rapid la nivelul sistemului bancar international, printr-un efect de domino care a pus in pericol cresterea economica din SUA si Europa. Lumea intreaga a descoperit, in aceasta vara, existenta creditelor "subprime", imprumuturi ipotecare cu grad ridicat de risc acordate americanilor cu venituri reduse, al caror volum a crescut semnificativ dupa 2005, informeaza Mediafax.
Proportia imprumuturilor neperformante de acest tip este mult mai mare decat in cazul altor forme de creditare intrucat, dupa doi ani de rate fixe, dobanzile devin variabile si sunt majorate semnificativ, iar numerosi beneficiari ai acestora intra in imposibilitate de plata. Un alt motiv care a dus la declansarea crizei este schimbarea fundamentala a sistemului de finantare a imprumuturilor ipotecare.Instrumentele financiare care au la baza ipoteci valoreaza 6 mii de miliarde de dolariPotrivit modelului traditional, bancile evalueaza valoarea locuintei care urmeaza sa fie cumparata de solicitantul creditului, precum si bonitatea acestuia, si, in functie de rezultatul analizei, acorda sau nu finantare cu fonduri care provin din depozitele clientilor.
In ultimii cativa ani, bancile au trecut insa la un nou sistem care consta in finantarea imprumuturilor prin emisiuni de obligatiuni care au la baza ipoteci, ceea ce le-a permis sa obtina fonduri mai usor, dar au crescut si riscurile, intrucat verificarea bonitatii clientilor a devenit mai putin riguroasa.
In prezent, piata americana a instrumentelor financiare care au la baza ipoteci valoreaza sase mii de miliarde de dolari si detine cea mai mare cota din sectorul obligatiunilor, de 27 de mii de miliarde de dolari.
Avand in vedere aceasta situatie, analistii anticipeaza un val de puneri sub sechestru a locuintelor, ca urmare a neplatii imprumuturilor. In Cleveland, spre exemplu, una din zece locuinte achizitionate prin credite ipotecare a fost pusa sub sechestru, iar Deutsche Bank Trust a devenit cel mai mare proprietar de case din oras, in numele detinatorilor de obligatiuni care au la baza ipoteci.Bush a anuntat un program pentru mentinerea dobanzilorPentru a limita numarul de proprietari care isi pierd locuintele, presedintele american George Bush a anuntat un program care prevede mentinerea dobanzilor aplicate creditelor ipotecare la nivelul actual, timp de cinci ani.
Un efect direct al cresterii numarului de locuinte puse sub sechestru este scaderea preturilor de pe piata imobiliara, estimata sa depaseasca 10% in acest an, potrivit datelor Centrului american pentru Creditare Responsabila.
La randul sau, declinul preturilor are un impact negativ asupra sectorului american al constructiilor, cat si al economiei in ansamblul ei.
Temerile generate de problemele de pe piata americana a creditelor au dus la deprecierea accentuata a dolarului si a principalilor indici bursieri din Statele Unite si Europa, printre cele mai afectate actiuni fiind, in iulie si august, cele ale institutiilor financiare.Primul soc: Bear Stearns pierde doua fonduri in valoare de 120 miliarde de dolariPrimul soc s-a produs in iulie, cand Bear Stearns, una dintre cele mai mari companii de servicii financiare la nivel mondial, a anuntat pierderi semnificative pentru trei dintre fondurile sale de investitii, doua dintre acestea intrand ulterior in faliment. Cele doua fonduri controlau, la un moment dat, active de peste 120 miliarde de dolari, dar, la jumatatea lunii iulie, valoarea lor era aproape de zero.
Titlurile Bear Stearns au scazut cu peste 30% fata de inceputul anului, iar unul dintre cei doi presedinti ai bancii, Warren Spector, a demisionat din functie, in timp ce Alan Schwartz a fost numit presedinte unic al bancii.
Profitul bancii a scazut in anul fiscal 2007 cu 89%, la 233 milioane dolari, in contextul unui declin al veniturilor de 2%, la 16,151 miliarde dolari.
Problemele s-au extins rapid la alte banci de prestigiu, printre care Citigroup, Bank of America si Morgan Stanley, dar si la banci europene precum UBS, HSBC, BNP Paribas si banca britanica Northern Rock.
Citigroup, cea mai mare banca americana in functie de active, a raportat in trimestrul al treilea pierderi de 6,4 miliarde de dolari, cauzate de reducerea valorii contabile a unor active, si ar putea inregistra noi pierderi de pana la 11 miliarde de dolari pentru trimestrul al patrulea. In urma rezultatelor, Citigroup a modificat componenta conducerii, iar Vikram Pandit a fost numit director general al grupului.
Totodata, Citigroup a anuntat, in decembrie, ca va include in contabilitatea proprie active de 49 de miliarde de dolari apartinand vehiculelor sale investitionale, pentru a preveni vanzarea acestora si revizuirea in scadere a ratingurilor fondurilor sale de investitii. Ca urmare a acestor probleme, pretul actiunilor Citigroup a scazut cu 44% de la inceputul anului. Morgan Stanley a raportat, in anul fiscal 2007, o scadere cu 57% a profitului, la 3,2 miliarde de dolari, precum si pierderi de 9,4 miliarde de dolari din plasamentele in instrumente financiare care au la baza credite ipotecare, in trimestrul patru al anului fiscal 2007. In urma pierderilor, copresedintele Zoe Cruz, care coordona tranzactiile si operatiunile cu grad ridicat de risc ale bancii, s-a retras din functie. Presedintele si directorul general al bancii americane de investitii Merrill Lynch, Stan O'Neal, a fost eliberat in luna octombrie din functie de catre Consiliul de Administratie, banca raportand, sub conducerea acestuia, o pierdere trimestriala de 2,3 miliarde de dolari, cea mai mare din istoria institutiei financiare, in timp ce valoarea activelor a fost revizuita in scadere cu 8,4 miliarde de dolari.