Dezvaluirile "Gardianul" 2007

Anul 2007 a fost unul plin de evenimente si dezvaluiri. „Gardianul“ a prezentat cititorilor sai unele din dedesubturile marilor afaceri atat in ceea ce priveste politica guvernamentala, cat si tensiunile existente la nivelul unora dintre ministere. Am intrat adanc in marile dosare de crima organizata si am cautat sa tinem opinia publica la curent cu tot ceea ce a insemnat razboiul din Justitie. Va prezentam, astazi, in trei pagini o retrospectiva a celor mai importante dezvaluiri facute de ziarul nostru in anul care tocmai se incheie.

Piata Obor a fost distrusa ilegal de Ontanu
Un subiect despre care am scris incepand cu luna aprilie a fost cel al Pietei Obor, pe care primarul Neculai Ontanu a reusit sa o distruga, dupa ce a savarsit un munte de ilegalitati. Complicii sai: marionetele din Consiliul Local sector 2 si mai multe grupuri de interese extrem de puternice pe piata imobiliara si nu numai - grupurile Puiu Popoviciu - NIRO si Bittner - Petrache - Cocos.
Am dedicat o serie lunga de articole dezvaluirilor legate de ilegalitatile la care s-au dedat On tanu si acolitii sai. Spre surprinderea noastra, autoritatile competente - in primul rand Prefectura, condusa pe atunci de Mioara Mantale - nu au reactionat. Incurajati de aceasta lipsa de reactie, primarul sectorului 2 si complicii sai au continuat cu falsurile si abuzurile, reusind, in cele din urma, sa distruga cea mai veche piata din Europa de Est.
Ulterior, lucrurile au luat o noua intorsatura. Informatiile care ne-au fost furnizate de surse foarte bine informate demonstrau ca afacerea „Mall Obor“ a fost o gigantica teapa imobiliara. Contractul de parteneriat public-privat a fost negociat in asa fel, incat proiectul sa poata fi pus in imposibilitate de realizare din cauza administratiei locale, iar „investitorii“ sa fie indrituiti sa primeasca despagubiri enorme, desi nu au investit mai nimic. Teparii au avut o surpriza extrem de neplacuta: Prefectura Capitalei, dupa schimbarea Mioarei Mantale din functie, intentioneaza sa desfiinteze contractul prin justitie. Motivele invocate de prefectul Deaconescu sunt o parte din cele despre care a scris „Gardianul“ timp de 8 luni.

Dosarul 'Carbunaru>>, sau cum poti ajunge, din ziarist, director general la MIRA
Ziarul nostru a dezvaluit, la inceputul anului 2007, modalitatea in care fostul jurnalist al ziarului „Gandul“ a renuntat la „civilie“, fiind uns la conducerea Directiei de Informare si Relatii Publice a Ministerului de Interne. Printr-o serie de aranjamente de culise, la limita legii si sfidand Statutul politistului, fostul ministru de resort democratul Vasile Blaga a facut in asa fel, incat nu numai ca si-a pus protejatul intr-o functie de chestor cu trei stele care sa se ocupe de imaginea ministerului, dar, prin derogari succesive, l-a si avansat pe Dan Carbunaru (foto) in gradul profesional de subcomisar de politie. „Gardianul“ a dezvaluit modul despotic in care jurnalistul a ales sa conduca Directia, faptul ca a intrat in conflict atat cu sefii responsabililor mass-media ai institutilor aflate in subordinea MIRA, cat si cu o parte a presei. „Jean“, cum este „alintat“ Carbunaru prin minister, a ramas, insa, la mijlocul lunii octombrie, fara post, fiind pus la dispozitia ministrului, in urma reorganizarii serviciului de presa. El ar fi dorit sa se transfere la Jandarmerie, insa cererea sa nu a fost aprobata. El a ales sa dea in judecata ministerul, pentru ca a fost „inlocuit abuziv“ din functie, uitand ca, la randul sau, a devenit ofiter de politie ce a ocupat o functie de general tot printr-un sir de abuzuri. Carbunaru si-a facut iesirea din scena printr-un armaghedon expediat jurnalistilor, in care incearca sa demonstreze ca unii dintre aliatii sai de odinioara i-au devenit dusmani.

Scandal la Directia Anticoruptie din Ministerul de Interne
Luna martie a debutat cu un megascandal la varful Ministerului Administratiei si Internelor. Seful Directiei Generale Anticoruptie, procurorul Marian Sintion (foto stanga), a demisionat din functie, acuzand conducerea MAI de imixtiuni in dosarele pe care Directia le instrumenteaza. „Gardianul“ a prezentat, la vremea respectiva, elementele de culise ale acestui scandal. Pe data de 6 martie, Marian Sintion demisioneaza, invocand motive profesionale. Ulterior, la mijlocul aceleiasi luni, se intruneste Comitetul Strategic al MAI, prilej cu care au loc mai multe schimburi de replici intre fosta conducere a DGA si conducerea de atunci a Ministerului. Sintion l-a acuzat pe ministrul Vasile Blaga ca i-a ordonat telefonic sa inchida ancheta in ceea ce-l priveste pe comandantul Jandarmeriei Romane, Costica Silion. In luna mai, odata cu inlocuirea din functie a ministrului Vasile Blaga, Marian Sintion este redetasat la Ministerul Internelor si Reformei Administrative in functia de consilier-expert al ministrului Cristian David pe probleme de combatere a coruptiei in cadrul aparatului propriu. In luna octombrie, ministrul David cere CSM incetarea detasarii procurorului Sintion la MIRA in urma scandalului legat de filajul la care acesta din urma a fost supus de catre angajatii Directiei Generale de Informatii si Protectie Interna. Astazi, procurorul Marian Sintion si-a reluat activitatea la Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Scrisoarea lui Hitler catre Carol al II-lea, proba in favoarea reabilitarii lui Antonescu
In editia din 30 noiembrie, „Gardianul“ a dat publicitatii, in exclusivitate, continutul scrisorii adresate de fuhrerul german Adolf Hitler regelui Carol al II-lea, admisa ca proba in procesul de pe rolul Curtii Supreme, prin care fiul fostului guvernator al Transnistriei cere reabilitarea tatalui sau, Gheorghe Alexianu, a maresalului Ion Antonescu si a altor colaboratori apropiati ai acestuia, condamnati in 1946 pentru crime de razboi. Esenta continutului scrisorii releva faptul ca Germania nazista trata cu indiferenta pierderea teritoriilor romanesti in vara anului 1940, ca urmare a anexarilor teritoriale facute de Uniunea Sovietica, Ungaria si Bulgaria. La vremea respectiva, Romania pierdea Basarabia, Bucovina de Nord, nord-vestul Transilvaniei si Cadrilaterul, ca urmare a Protocolului Secret nr. 3 din pactul de neagresiune incheiat intre Germania si Uniunea Sovietica. Continutul scrisorii, publicat integral pe site-ul „Gardianul“, explica, intr-un fel, decizia maresalului Antonescu de a se alatura puterilor Axei in razboiul contra Uniunii Sovietice pentru eliberarea Basarabiei si Bucovinei de Nord, in conditiile in care Fuhrerul refuza sa se implice in relatiile dintre Romania, Ungaria si Bulgaria. „Gardianul“ a prezentat, pentru prima oara, in editia din 1 noiembrie, un alt proces, paralel, aflat pe rolul Curtii de Apel, in care urmasii fostului ministru de externe Mihai Antonescu, apropiat al maresalului, cer reabilitarea acestuia pentru a putea revendica averea demnitarului confiscata de comunisti.

Prin Ordonanta 128, Guvernul ne-a facut de 8,3 miliarde de euro
In cursul lunii martie, „Gardianul“ a dezvaluit, in premiera, suma totala a obligatiilor fiscale anulate la sfarsitul anului 2006 de Guvernul Tariceanu pentru cele 34 de societati incluse in Ordonanta de Urgenta nr. 128/2006. Este vorba despre 8,3 miliarde de euro, adica peste 280 de mii de miliarde de lei vechi. Suma, calculata doar pe baza datelor aflate pe site-ul ANAF, nu a inclus insa si „obligatiile fiscale principale catre fondul de risc aferente imprumuturilor externe garantate de stat“, datorii anulate si ele prin aceeasi ordonanta de urgenta. Astfel, prin semnatura premierului Calin Popescu Tariceanu, a ministrului economiei, Varujan Vosganian, a ministrului transporturilor, Radu Berceanu, si a ministrului de finante, Sebastian Vladescu, Guvernul a sters intr-o clipita 279.078.823.630.000 ROL. Mai mult, datoriile celor 34 de societati de stat pentru care guvernul a dat ordonanta de stergere in decembrie 2006 nu au fost cunoscute de catre parlamentari in momentul in care a fost adoptat actul normativ. Suma de care au fost scutite, printr-o semnatura a sefului Executivului, cele 34 de firme de stat a reprezentat nici mai mult, nici mai putin de 8,3 la suta din Produsul Intern Brut al Romaniei prognozat pe anul 2007. Totodata, suma a depasit un sfert din banii alocati de Uniunea Europeana Romaniei pentru urmatorii sapte ani. Scandaloasa decizie privind noua scutire de datorii a fost avizata favorabil de Comisia economica din Senat pe 22 februarie 2007.

Raportul CSM privind DNA
'Gardianul>> a publicat in premiera fragmente ale Raportului CSM nr. 34379, document ce marca finalizarea unei anchete desfasurate cu mare discretie de catre inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii la DNA. Prin publicarea Raportului (initial a unor fragmente din el), 'Gardianul>> a reusit sa demonteze o previzibila si eventuala asezare a batistei pe tambal intr-unul dintre cele mai mari scandaluri ale anului ce se incheie. Raportul CSM a desfiintat mitul DNA, inlaturand iluzia conform careia aceasta institutie ar fi un stralucitor varf de lance al luptei impotriva coruptiei, inlocuind-o cu una mai apropiata de realitate, aceea de mar putred. Inspectorii CSM au gasit grave deficiente la Sectia a II-a (cea care instrumenteaza majoritatea covarsitoare a marilor dosare de coruptie), mentionand in raport existenta unor probleme de organizare in ceea ce priveste forma inregistrarii dosarelor penale, modul de transferare a dosarelor de la un procuror la altul. Reprezentantii Consiliului au constatat ca declinarile, conexarile, disjungerile sunt facute anapoda si pline de confuzii, inclusiv de terminologie. Acelasi document l-a incriminat si pe seful DNA, Daniel Morar, acuzat de furnizarea catre CSM de informatii false cu privire la numarul de dosare mai vechi de un an. Acelasi raport arata ca 90% din inregistrarile convorbirilor telefonice cerute de DNA au fost facute degeaba. In concluzie, ca expresie a felului in care a fost infaptuit actul de justitie, acelasi raport a mai aratat ca Romania a pierdut la CEDO 62 de cauze din cele 68 inaintate acestei instante.

Miliardarul Bucsaru, prosper sub toate regimurile
In luna februarie 2007, in plin scandal al biletelelor intre presedintele Basescu si premierul Tariceanu, a aparut dosarul „Bucsaru“. Bucsaru (foto dreapta) l-a convins pe Traian Basescu, in aprilie 2005, sa-i ceara ministrului de atunci al transporturilor Gheorghe Dobre sa rezolve legal cererea magnatului de a i se achita o datorie de 110 miliarde de lei vechi, pe care CFR o avea la una dintre firmele sale.
Client al inchisorii inainte de 1990 pentru inselaciune, Bucsaru si-a pastrat vechile metehne dupa 1990. In special sub protectia unor lideri ai PSD, in perioada 2000-2004, acesta a acumulat o avere impresionanta, profitånd de complicitatea unor functionari ai statului, care l-au ajutat sa bage måna adånc in banul public. Datoria CFR-ului catre Bucsaru venea dintr-o astfel de afacere. Desi CFR-ul avea mari probleme financiare, directorul Neculaiciuc a investit sute de milioane de euro in baza de agrement a companiei de la Snagov. Bucsaru a facturat suruburi la 1.420.243 lei/buc., piulite la 551.000 de lei/buc., saibe la 1.031.200 lei/buc., huse de perna la 3.417.990 lei bucata, balamale la 807.344 etc., preturile fiind si de 7 - 800 de ori mai mari decat cele de pe piata.
In exclusivitate, „Gardianul“ dezvaluia ca Bucsaru a continuat afacerile frauduloase cu statul si dupa ce PSD a pierdut puterea. El a reusit sa intre in parteneriat public-privat (realizarea proiectului „Dezvoltarea infrastructurii de afaceri - Piata Aghires„) cu Primaria sectorului 2, condusa de Neculai Ontanu, folosind o serie incredibila de falsuri si ilegalitati.

Moartea lui Dumitru Tinu, intre un banal accident si omor
La patru ani de la moartea jurnalistului Dumitru Tinu, certitudinile privind moartea fostului director al ziarului „Adevarul“ incep sa se clatine. Cotidianul „Gardianul“ a dezvaluit in exclusivitate amanunte privind evolutia anchetei in acest caz, care arata ca primele concluzii referitoare la nefericitele evenimente petrecute la inceputul anului 2003 au fost cel putin pripite. Primul lucru care ne-a atras atentia in legatura cu acest caz a fost faptul ca, pe langa decizia de a redeschide cazul, procurorii cercetand eventualitatea savarsirii infractiunii de omor din culpa, anchetatorii au decis sa accepte (dupa repetate refuzuri prealabile) deshumarea cadavrului jurnalistului. Ultimele expertize referitoare la evenimentele in urma carora Dumitru Tinu si-a pierdut viata au scos la iveala amanunte care pot rasturna tot ceea ce se stie pana acum despre acest caz: viteza pe care o avea autoturismul condus de Tinu era de 20 de kilometri pe ora, nu de 60, iar varianta conform careia masina s-ar fi rasturnat pe capota a fost exclusa de criminalisti. Aceste noi descoperiri au lasat fara raspuns, deocamdata, intrebarea legata de modul in care trupul jurnalistului a fost expulzat din masina. Mai mult, „Gardianul“ a intrat in posesia unei expertize stranii depuse la dosar. Demontand cadru cu cadru filmul care ilustreaza teoria prezentata in acest document, am descoperit ca anumite elemente grafice au fost introduse in mod discret pentru a influenta dinamica „accidentului“ in asa fel, incat singura explicatie a mortii lui Dumitru Tinu sa ramana cea a decesului in urma unui accident.

Actele din dosarul 'Mita de la AVAS>> au dezvaluit legaturile inculpatilor cu mafia ruseasca
„Gardianul“ a dezvaluit legaturile dintre cei trei inculpati din dosarul „Mitei AVAS“, Alexandru Mandrut, Sergiu Bulatel si Ludmila Buzu, cu mafia ruso-moldoveneasco-cecena, dupa ce a dat publicitatii flagrantul DNA in urma caruia fostul director al Directiei Juridice din cadrul AVAS a fost retinut pentru luare de mita si trafic de influenta.
Concret, probele din dosar relevau faptul ca Sergiu Bulatel si Ludmila Buzu ar fi oferit mita de zeci de mii de euro lui Alexandru Mandrut in numele lui Valeriu Guma, deputat in Parlamentul Republicii Moldova, pentru ca directorul juridic al AVAS sa stearga penalitati de peste 200.000 de euro si sa nu rezilieze contractul de privatizare a firmei „Gerom“ SA Buzau, pe motiv de neindeplinire a obligatiilor asumate.
A iesit la iveala, astfel, ca firma „Gerom“ era controlata direct si indirect de unii dintre cei mai „grei“ „frati ai nostri de peste Prut“, unul dintre ei fiind chiar deputatul Valeriu Guma, cercetat in stare de libertate la vremea respectiva. Acesta a lucrat pentru grupuri de firme de asigurari, in spatele carora se aflau retele ruso-cecene de traficanti de armament, conduse de fratii Moutaliev si fostul ofiter KGB Victor Bout.
Ceilalti doi inculpati din dosar, retinuti pentru dare de mita si cumparare de influenta, aveau si ei functii importante in guvernul moldovean. Astfel, directorul adjunct al Gerom, Ludmila Buzu, a detinut functia de director adjunct in Departamentul Privatizarii aflat in subordinea Ministerului Economiei de la Chisinau, iar Sergiu Bulatel, a detinut functia de consilier al Agentiei pentru Restructurare si Asistenta in Investitii de la Chisinau.

Macelul din Balc, organizat de Ion Tiriac, se va repeta si anul viitor?
Cotidianul „Gardianul“ a dezvaluit, la inceputul acestui an, amanunte despre o partida de vanatoare organizata de Ion Tiriac pe vestitul domeniu din Balc. La masacrarea mistretilor, 160 la numar conform surselor, au participat persoane de vaza din lume, cum ar fi Wolgang Porsche, Siegfried Wolf, Carlo Pesenti, Rudolf Streicher, iar din Romania, Petre Roman si Dimitrie Sturdza. Surse din cadrul Asociatiei Generale a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi din Romania ne-au declarat ca impuscarea celor peste 160 de mistreti a fost ilegala. Specialistii sustin ca organizatorii partidei de vanatoare au incalcat prevederile Legii 250/2004 privind protectia animalelor, care interzice executarea tirului asupra animalelor domestice sau a celor aflate in captivitate, in tarc.
La vremea respectiva, dezvaluirile din „Gardianul“ au impins autoritatile sa arunce pisica de la unele la altele in ceea ce privea legalitatea vanatorii care a avut loc in Balc. Ministerul Agriculturii sustinea ca nu s-a inregistrat nici o plangere care sa semnaleze incalcarea Legii vanatorii si nici a Ordinului ministrului privind cotele de recolta. In schimb, Directia de Control Cinegetic din Ministerul Agriculturii a sustinut ca, in tarc, proprietarul poate face ce vrea cu animalele si ca vanatoarea a fost legala. Cotele alocate pentru acel sezon de vanatoare de catre Ministerul Agriculturii erau pentru Asociatia Wild Boar de 110 capete de mistreti, cifra depasita cu mult de catre participantii la macel.

Cazul 'Elodia Ghinescu>> unul dintre cele mai grele dosare de omor instrumentate in Romania

---

Despre autor: