Manelizarea si noua spalare a creierelor continua sa ne preocupe chiar daca (sau tocmai pentru ca) am intrat in UE.

Daca vulgaritatea intrinseca a marxismului produsese omogenizare sociala si mizerie colectiva, prezentul „neuro-capitalism mediatic" se dovedeste la fel de respingator. Cind lumea inca lucida se intreaba de ce avem presa cel mai putin responsabila de pe continent, raspunsul nu trebuie cautat in zona irationalului. Nici un blestem nu ne-a coplesit. Nu sintem mai putin dotati pentru a dezvolta, impreuna, o societate normala. E vorba despre altceva.

Daca puterea economica ar fi fost preluata pe baza vointei politice de a decomuniza Romania, astazi am fi evoluat intr-un peisaj mediatic reglementat in stil european. Se intimpla totusi ca detinatorii de media sa fie oameni proveniti, in mare parte, din vechiul sistem. Printre ei functioneaza reflexul de a dispretui masele anonime, dar mai ales ambitia de a ramine deasupra legilor, in numele unei stari artificiale prezentate ca realitate de piata. Mi se povesteste, bunaoara, ca un anume patron de televiziune transmite instructiuni redactionale prin formula: „Bagati-le astora vomele"... In pofida acestei mostre private de politete la adresa publicului, nu vreau sa alimentez aici folclorul antimogulic. Printre patronii de presa exista, fireste, personaje care, neintrebate cum au facut „primul milion", tintesc averi mult mai mari, de vreme ce acum chiar nu-i mai intreaba nimeni, nici macar de datoriile catre stat. Nu le voi imputa acestor compatrioti rapacitatea cinica sau apetitul dominator, caci ele fac parte din natura umana. Singurul lucru pe care-l depling este ca domnii cu pricina vad actuala indobitocire programata a societatii noastre ca pe un obiectiv necesar de care atirna deopotriva impunitatea si controlul lor in sfera deciziei.

Dupa mine, pomenitul calcul e gresit. In urmatorii ani, standardele noastre de viata se vor ameliora inevitabil, dat fiind ca fiecare nou stat membru al UE a cules pina la urma beneficiile integrarii, oricare i-ar fi fost nivelul de pornire sau particularitatile culturale. Un asemenea efect pozitiv trebuie gestionat cu resurse umane calificate, prelevate dintr-o clasa medie care nutreste aspiratia de a trai civilizat, in forma si fond. Cum vom perfectiona democratia romaneasca si pe ce tip de competenta se va sprijini prosperitatea nationala daca ideologia difuzata acum sub sloganul „toti e la fel de prosti, rai si hoti" isi va continua marsul mediatic spre creierul romanilor? Ar fi util ca marii imbogatiti ai tranzitiei sa negocieze, dar nu pentru impunitate, ci pentru a-si rascumpara „pacatele" in schimbul unei contributii clare la promovarea binelui comun. Ce-i drept, in magistrala serie a lui Scorsese, „Nasul" (Michael Corleone) e supt de trecutul sau criminal, desi ajunge sa primeasca decoratii pontificale. Noi sintem insa facuti din alta plamada, care izbuteste sa prefaca drama redemptiunii in comedie usoara. O atare flexibilitate, servita cu un dram de patriotism, ar putea anticipa si de data asta un final nesingeros, in vesnica traditie a conului Leonida.