Hidoase si jerpelite, personajele negative ale moldovenilor sunt scoase in vazul lumii in ajun de Anul Nou. Si facute de ras.

Mastile urate trec in alaiuri mute prin fata tuturor spre a fi hulite si batjocorite. De la Moinesti, Marginesti, Darmanesti si chiar de la Bacau, romanii se strang pe deal la Comanesti sa-i vada pe mascati. Oficial, alaiul mastilor incepe la pranz si e organizat de primarie la 30 decembrie. Neoficial e traditia milenara, dusa mai departe de oamenii care inca o mai simt. Mii de moldoveni din toata zona Bacaului vin in ajun de Anul Nou pe dealurile Comanestilor sa se bucure de sarbatoare. Acolo sau in expozitii, datinile au invins timpul. Chiar si kitsch-ul reusind sa-si pastreze autenticitatea si functiile dincolo de dealurile Moldovei. De acolo sau in drum spre acolo, Ursii tot mai joaca pe la usile satenilor si ale orasenilor. Si Capra la fel...


COMMEDIA DELLa€™ARTE. Mare harmalaie pe strazile orasului Comanesti in zi de sarbatoare. Zgomotele alunga spiritele rele, deci se striga tare, se pocneste din bice pe asfalt si se scutura clopotei de tot felul. Iar alaiurile de mascati din toate satele invecinate aduc in fata lumii cele mai hidoase personaje ale comunitatii lor. Popa betiv, cu nasul rosu si portofelul desfacut spre a primi bani, este facut de rasul lumii prin masca unui satean care indrazneste sa-i calce in picioare autoritatea. La fel si primarul spagar sau nepasator. Si doctorul cu buzunarele pline, in halat de macelar. Si usuratica satului, si adulterina, si vicele si multi altii. Fiecare sat, cu specificul lui. Fiecare cu oful lui. Si, totusi, acelasi joc milenar cu masti. Vine din vremuri precrestine si se duce departe, departe. Daca la italieni, Commedia Della€™Arte a devenit celebra in toata lumea, venind din Carnavalul lor traditional, la noi, datinile se pastreaza, dar sunt mai putin cunoscute. Cu toate astea, asemanarile intre cele doua traditii si forme de manifestare sunt impresionante.


JUDECATA SATULUI. Teatrul popular stravechi al mastilor se imbogateste permanent prin valentele mai noi pe care i le da "Judecata Satului". Atent studiat de cercetatori, acest fenomen cultural al poporului roman, cu semnificatii multiple, este punerea in scena a reinnoirii. "Intotdeauna, schimbarea calendarului implica si critica la adresa viciilor. Aceste masti au si rolul de purificare prin satira", spune Ioana Fruntelata, lector dr in colectivul de Etnologie si Folclor al Facultatii de Litere de la Universitatea Bucuresti. Ursul, Capra, Caiutii, Jienii si Uratii se aduna in mijlocul oamenilor. Vin de fiecare data ca sa omoare anul vechi si sa-l aduca mai curat pe cel nou. Moartea si reinvierea sunt rituale. Capra, masca principala, este insotita de mascati, personaje mai vechi sau mai noi, care mimeaza povestea ei. "Ciobanul" se tocmeste sa o vanda. Nu-i convine pretul si ii da o ghioaga in cap sau o deoache. Ea cade moarta la pamant. Din sceneta fac parte "targovetii" care vor sa o cumpere, "tigani", "mosi" si "babe", care o descanta. Mai sunt "hlizitii", "fanfaronii", "carpanosii" si alte personaje ale targului de odinioara. Alt personaj simbolic al Sarbatorilor de iarna de la romani este Ursul. El are puterea de a apara comunitatea de duhurile rele. Tot el are virtuti medicale si meteorologice. Daca te calca ursul pe sale vei fi sanatos tot anul si nu te va mai durea spatele la prasit. Mastile joaca pentru un an mai bun!