Extinderea orasului si executarea lucrarilor de constructii in Constanta au dus la descoperirea a peste 1.000 de morminte vechi.

Printesa antica este piesa de
rezistenta a Muzeului de Arheologie Tinara aristocrata din antichitate care s-a stins inainte de vreme vegheaza asupra supusilor sai si dupa 19 secole. Autoritatea ei impune de dupa cavoul din sticla. Fibula, cele sapte inele, frunzele cusute pe suport textil in forma de cununi de lauri, margelele din aur cu amforeta o insotesc si acum. Este cea mai bogata necropola expusa la Muzeul de Arheologie Constanta. In mormintul ei au fost descoperite nu mai putin de 162 de grame de aur. Necropola care dateaza din secolul al II-lea a fost descoperita de arheologi linga Consulatul turc din Constanta. Mormintul lui Ovidiu ramine inca o enigma: „Poate l-am gasit, dar nu am stiut ca-i al lui. Mormintul lui Ovidiu poate fi oriunde...", spune Constantin Chera, directorul Muzeului de Arheologie din Constanta.

In urma lucrarilor de constructii a fost recuperat un bogat material arheologic: obiecte din ceramica, metal, os, sticla, metale pretioase, uleiuri, farduri, bijuterii, pieptene, oglinzi, coji de oua, nuci carbonizate, precum si conuri de pin, clopotei din bronz, cheite din aur pentru casete, margele din pasta de sticla, pandantive din dinte de animal, ace de par din os, lingurita de os. Ofrandele de genul amforelor, canite, urcioare, opaite au fost descoperite in morminte de incineratie. Unele au fost decorate cu gladiatori sau cu scene erotice. „Conform credintelor epocii, obiectele urmau sa-l insoteasca pe defunct in viata de dincolo", a precizat directorul Muzeului de Arheologie. Piese rare in depozitele muzeului sunt sarcofagele cu simboluri, adevarate piese arhitecturale monumentale, precum si altare funerare. Monedele, uneori adevarate depozite monetare gasite de arheologi in necropole, care constituiau obolul platit lui Charon pentru trecerea sufletului celui decedat peste Styx, reprezinta un reper in timp, care ajuta la datarea complexelor respective. De asemenea, tipologia vaselor din ceramica si sticla poate incadra necropola intr-o anumita perioada istorica.

De-a lungul vremii, inscriptiile funerare si altarele funerare, scrise in greaca si in latina veche, au permis descifrarea unor aspecte legate de viata economica si spirituala a tomitanilor. Inscriptiile au fost descifrate de specialisti in cercetarea epigrafica. De studii antropologice nu poate fi vorba, deocamdata. Mostrele de par sau de vesminte ale inaintasilor nostri nu pot fi, deocamdata, trimise la laboratoarele din tara noastra si din strainatate pentru a fi analizate. „Nu avem bani nici de salarii, ce sa mai vorbim de alte analize... Mai sintem salvati de croazierele care ne aduc turisti si, cu banii astfel obtinuti, ajutam la restaurarea unor obiecte vechi", explica Constantin Chera. Astfel de morminte s-au descoperit pe strazile Bucuresti, Decembrie 1918, Cuza Voda, M. Kogalniceanu, Micea cel Batrin, Castanilor, Puskin, Oborului, Calarasi si in Piata Grivitei.

Sapaturile continua si
noi descoperiri nu sint excluse Cele mai vechi morminte dateaza cu cinci secole inainte de Hristos. Constantin Chera a spus ca zonele de necropole se afla in afara zidurilor cetatii Tomis. Numarul cel mai mare de morminte s-a gasit in apropierea zidurilor cetatii cind s-a construit ansamblul de locuinte de pe Strada Mircea cel Batrin, Bulevardul Ferdinand pina la actuala Gara Constanta.

Necropolele provin din epocile elenistica, romana si romano-bizantina. Cercetarile se desfasoara in aceste zone din anii ’50, anterior acestora, insa au fost gasite intimplator numeroase obiecte provenind din necropole, multe pastrate de primaria orasului din acea vreme.

Multe obiecte provenind din necropolele tomitane au ajuns in colectiile unor mari muzee europene: British Museum Louvre sau Muzeul de Antichitati din Saint Germain-en-Laye.

Inscriptii funerare din Tomis „Printhos sotul meu a ridicat altar si stela. Iar daca vrei sa stii, drumetule, cine si a cui sint, asculta: la 13 ani m-a iubit un tinar, demn de noi, apoi m-am casatorit cu el si am nascut trei copii: un fiu mai intii, apoi doua fiice, leit chipul meu; in sfirsit, am nascut pentru a patra oara, desi nu mai trebuia sa nasc. Cica a murit mai intii copilul si, dupa putin timp, si eu. Am parasit lumina soarelui in virsta de 30 de ani. Eu, Cecilia Artemisia zac aici..." – fragment secolele II-III dupa Hristos.

„Amintire: Paula, sotia lui Paul Sirianul" – inscriptie crestina aplicata pe un monument funerar pagin - secolul al IV-lea dupa Hristos.

„Amintire. Nimic nu depinde de oameni, toate se invirtesc sub puterea destinului. Caci si eu m-am straduit sa-mi cresc un copil si sa-l indrumez spre realizarea sperantelor. Dar vointei mele i-a luat-o inainte destinul prin acest mormint. Dupa cum este destinul, dragii mei, mi-am platit soarta ce-mi era cuvenita, inainte de a ajunge la virsta maturitatii si a intra in rindul barbatilor. Fiind eu copil de 6 ani, mic si tinar, ma numeam Lillas. Caruia i-am ridicat acest mormint, asa cum nu trebuia, eu, Bassianus, tatal sau, impreuna cu sotia mea, Ianuaria, cea prea mult inlacrimata, jelind impreuna nasterea fara suferinta a copilului. Salutare, trecatorule, si iarasi salutare pentru ceilalti" - epigrama funerara secolul al IV-lea dupa Hristos.

Despre descoperirile arheologice din Constanta (Tomis) aflati pe www.cotidianul.ro/select