Primul si, pentru inca multa vreme, singurul oras nuclear din Romania se confrunta cu serioase probleme, nu numai edilitare. Rezolvarea unora, de pilda a calitatii apei de baut, esentiala pentru insasi calitatea vietii locuitorilor, se intrevede intr
Primul si, pentru inca multa vreme, singurul oras nuclear din Romania se confrunta cu serioase probleme, nu numai edilitare. Rezolvarea unora, de pilda a calitatii apei de baut, esentiala pentru insasi calitatea vietii locuitorilor, se intrevede intr-un viitor apropiat. "Incepand din 2008, Cernavoda nu va mai fi aprovizionata cu apa din Dunare, ci din sursa de la Ivrinezu. Va fi pus in functiune un sistem de aductiune in lungime de 14 km, costul investitiei ridicandu-se la 3,5 milioane euro", ne-a spus primarul Gheorghe Hansa.
Un vechi deziderat al cernavodenilor va fi, astfel, implinit. Va dura mai mult remedierea "punctelor nevralgice" de pe reteaua de distributie a apei existenta in interiorul asezarii, veche de peste 50 de ani. Un proces de durata este si extinderea termoficarii, operatiune costisitoare, ca si celelalte programe aflate in desfasurare in varii domenii. Bani exista, in primul rand din finantari externe si din surse guvernamentale. (Nu este, fireste, catusi de putin de neglijat nici contributia Centralei Nuclearoelectrice - situata in interiorul localitatii - la bugetul local, cu confortabila suma de 1,2 milioane de euro anual).
Azi Cernavoda nu poate fi imaginata fara Centrala Nuclearoelectrica. In mod normal, aceasta prezenta ar fi trebuit sa determine existenta unor inalte standarde ale calitatii vietii locuitorilor. In realitate, conditiile istorice ale deceniilor scurse de la inceperea constructiei Centralei au determinat o discrepanta sensibila intre tehnologia de varf de la CNE si traiul cotidian al localnicilor. Exista, insa, un sens ascendent, o evolutie vizibila a vietii cernavodenilor. Acolo unde edililor le sta in putinta sa realizeze ceva pentru binele comunitatii, o fac - si rezultatele se vad. Din nefericire, in calea demersurilor lor se izbesc, uneori, de obstacole birocratice la nivel inalt. Cel mai pregnant exemplu este "zidul" de care s-au lovit si se lovesc inca, in eforturile de a rezolva chestiunea infiintarii judecatoriei locale.
Rezultatul interventiilor la Monica Macovei: zero
Demersurile Primariei Cernavoda, sub semnatura primarului liberal Gheorghe Hansa, in vederea infiintarii Judecatoriei locale, au inceput acum aproape trei ani. "Este de retinut faptul ca orasul Cernavoda este si va ramane mult timp singurul oras nuclear din Romania, fiind intr-o continua dezvoltare si cu un potential financiar in crestere. Extinderea, intr-o perioada apropiata, a lucrarilor la reactoarele trei si patru ale Centralei Nucleare va determina si o crestere a potentialului uman prin atragerea unui numar mare de lucratori ce se vor stabili in oras. In prezent, cei aproximativ 30 de mii de locuitori din Cernavoda si localitatile propuse pentru arondarea la Judecatoria Cernavoda sunt nevoiti sa parcurga chiar si 50 de km pentru cel mai neinsemnat demers in justitie. Daca avem in vedere si timpul alocat acestor demersuri, multi cetateni renunta, considerand aceasta drept o ingradire a liberului acces la Justitie", se mentioneaza in memoriul 1013/2006, unul din seria inceputa in 2005, adresat ministrului Monica Macovei. Singurul raspuns primit - sub semnatura unui director din M.J. - se referea la "elaborarea unui studiu" in cadrul caruia "va fi analizata si oportunitatea punerii in functiune a unor instante judecatoresti"... Este tot ce a obtinut "orasul nuclear" de pe urma insistentelor pe langa "reformatorul Justitiei".
Cadrul legal exista
Pe langa argumentele expuse, sunt si alte serioase temeiuri pentru infiintarea instantei de la Cernavoda. Exista, cu toate formele legale perfectate, imobilul in care Parchetul si Judecatoria ar urma sa-si desfasoare activitatea, imobil propice sub toate raporturile (accesibilitate, suprafata construita, anexe, utilitati). Inca din anul 2005, Consiliul Judetean a decis transmiterea constructiei din administrarea sa in administrarea Consiliului local. Prin pozitia sa, in apropierea centrului civic al orasului, pentru edificiu nu poate exista o destinatie mai apropiata decat cea de sediu de instanta. Exista si "resursele umane", absolventi de facultati de drept localnici, si nu putini, dintre care, aplicandu-se criteriile legale, poate fi selectionat personalul, excluzandu-se astfel spinoasa chestiune a locuintelor. Adaugam inca un argument care ar trebui sa cantareasca greu in rezolvarea favorabila a solicitarii cernavodenilor: exista deja cadrul legal pentru infiintarea instantei in chestiune. Prin legea 46/16.01.2002 (care completeaza anexa 1 la legea nr. 92/1992 privind organizarea judecatoreasca) publicata in M.O. nr. 75/2002, s-a introdus articolul unic prin care la anexa mentionata se adauga urmatoarele: "La judetul Constanta, dupa Judecatoria Mangalia se introduce <<Judecatoria Cernavoda, localitatea de resedinta orasul Cernavoda>>". Actul normativ invocat a fost adoptat de Parlament. Din pacate, a ramas doar pe hartie. Pana cand noul ministru al Justitiei, dupa examinarea amplului dosar existent la M.J., va decide aplicarea legii deja publicate, locuitorii "orasului nuclear" sunt nevoiti sa bata drumul catre instanta de la Medgidia, deja sufocata de volumul mereu crescand al cauzelor.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.