Este ziua 361 a anului Au mai ramas 4 zile     Soarele: Rasare la 7:51 Apune la 16:42 Luna: Rasare la 20:44 Apune la 10:25 Ultimul patrar(Luna in descrestere): 31 decembrie Luna noua: 9 ianuarie Primul patrar(Luna in crestere): 17 ianuarie Luna plina: 24 ianuarie  
Sarbatoare crestina Astazi crestinii il praznuiesc pe Sfantul Arhidiacon Stefan. Acesta a stat pe loc inalt si a bine­vestit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos, zicand: "Barbati frati, pentru ce s-au inmultit rautatile voastre si s-a tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a indoit in Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile si S-a pogorat pentru pacatele noastre si S-a nascut din Sfanta si curata Fecioara, cea aleasa inainte de intemeierea lumii. El a luat neputintele noastre si a purtat slabiciunile noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leprosi i-a curatit, pe demoni i-a izgonit". Cand l-au auzit graind asa, l-au lovit cu pietre si l-au omorat. Iar sfantul, inainte sa-si dea sufletul, se ruga pentru ei zicand: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta!". Calendar crestin-ortodox Sf. Apostol Intaiul-Mucenic si Arhidiacon Stefan Calendar romano-catolic Sf. Ioan, apostol si evanghelist Calendar greco-catolic A III-a zi de Craciun; Sf. Stefan, arhidiacon; Sf. Teodor Insemnatul, calugar     S-a intamplat azi In Romania 1511 - Conflictul dintre Vladut si Craiovesti. Boierii Craiovesti sunt scosi din sfatul domnesc. Ei trec Dunarea si fac apel la Mehmed beg; 1806 - Constantin Ipsilanti re­vine la Bucuresti. El organizeaza o oaste destinata sa-i permita rea­li­zarea planului sau, de constituire a unui regat al Daciei format din Moldova, Tara Romaneasca si Serbia. Intrat in conflict cu auto­rita­ti­le ruse, este silit sa-si abando­ne­ze proiectul si sa se retraga in Ru­sia; 1816 - Are loc la Iasi, din initiativa lui Gheorghe Asachi, prima reprezentatie teatrala in limba romana. O formatiune romaneasca a prezentat piesa "Mirtil si Hloe"; 1827 - Adunarea Obsteasca a Tarii Romanesti protesteaza, printr-o anaforà, impotriva ho­tararii luate de Poarta, printr-un firman emis in acelasi an, de a restitui egumenilor greci administratia manastirilor inchinate.  In lume 1978 - In Spania se instaureaza democratia, dupa 40 de ani de regim dictatorial; 1985 - Gherilele palestiniene au ucis 18 persoane in aeroporturile din Roma si Viena.  Nascuti la 27 decembrie 1901 - Marlene Dietrich, actrita si cantareata (m. 1992); 1948 - Gérard Depardieu, actor.     Click istoric Astazi se implinesc 110 ani de la nasterea lui Tudor Vianu. In 1915 devine student la Facultatea de filozofie si drept din Bucuresti. Obtine titlul de doctor in filozofie cu teza "Judecata valorilor in poe­tica lui Schiller". Creatia lui  a aco­perit exact patru decenii: de la apa­ritia in  1924, in germana, a vo­lumului de debut, totodata si pri­mul sau studiu de estetica, va­lorificare a te­zei sale de doctorat (Pro­blema valori­zarii in poetica lui Schiller) si pana la volumul aparut postum, "Ar­ghezi, poet al omului", purtand sub­titlul "Cantare Omului" (explo­rand un domeniu al lite­raturii comparate), ultimul sau stu­diu antum, intrat la tipar chiar in ziua disparitiei autorului si apa­rut dupa putin timp, la inceputul verii anului 1964. Unele dintre cele mai importante opere ale creatiei sale sunt: "Dualismul artei", "Poezia lui Eminescu", "Arta si frumosul", "Idea­­lul clasic al omului", "Estetica", 2 volume, "Filozofie si poezie", "Introducere in teoria valorilor", "Istoria literaturii romane moder­ne" - in colaborare cu Serban Cio­culescu si Vladimir Streinu, "Dic­tionar de maxime comentat" etc. Tudor Vianu a fost profesor titular de estetica, Director al Teatrului National, ambasador la Belgrad, iar din 1955 a fost membru titular al Academiei Romane. S-a stins din viata in 1964.     Credinte populare, traditii, semne Boadnicu este un obicei atestat la meglenoromani, sinonim Butucului de Craciun, trup neinsufletit al zeului Craciun, care moare prin taierea unui copac din padure si renaste printr-un rit funerar de incinerare la sarbatorile solstitiului de iarna. In Ajunul Craciunului, barbatul taia un copac si il aducea in casa. Seara, capul familiei cu Boadnicu in brate, femeia cu o tipsie incarcata cu mancare de post si diferite fructe si copiii ieseau in curte, la strejuru. Dupa ce se punea pe tipsia sprijinita pe strejeru o turta in aluatul careia se introdusese o moneda de argint, barbatul multumea Boadnicului: "Dumnezeule, Dumnezeule, vin sa cinam cu belsug, cu noroc, cu sanatate si cu tot ce ai dat". Membrii familiei reveneau in casa, puneau Boadnicu pe vatra si il ardeau, zi de zi, putin cate putin, pana la Boboteaza. Se asezau la masa, mancau cate un catel de usturoi ca sa fie sanatosi de-a lungul anului si taiau turta sacra in mai multe bucati: una pentru Boadnicu, una pentru vite si cate una pentru fiecare persoana din casa. Se credea ca cine gaseste moneda de argint va fi norocos in noul an. Dimineata, cand membrii familiei se intorceau de la biserica, paseau peste un fier ca sa fie sanatosi peste an si intrau in casa cu cate o craca sau o aschie in mana, o puneau pe foc si invocau divinitatea: "Domnul sa dea noroc!". Profesor Ion Ghinoiu