Sarbatorile de iarna aduc cu ele magia Nasterii Domnului a sfarsitului si inceputului de an, a mortii si vietii. Pe langa traditiile si obiceiurile traditionale cunoscute, colindele, Capra, Ursul, Steaua, Plugusorul, Sorcova, ascunse in memoria ancestrala a satelor uitate de tavalugul civilizatiei care uniformizeaza si reduce la uitare, au ramas traditii si obiceiuri care acum par stranii omului modern. Vergelul, Banda lui Coroi, Ghicitul in jar, Mosii si babele, Berea si multe altele ce dau un farmec aparte Sfintelor Sarbatori care stau sa vina. (Corneliu Ciocan)

Oltenia, oaza ritualurilor vrajitoresti
Scormonitul in foc este un obicei care se practica in mai toata Oltenia. In ajunul Craciunului, se vrajeste la foc. Orice membru al familiei, indiferent de varsta sau sex, da cu joarda in foc si zice: „Buna dimineata lui Ajun/Ca-i mai buna a lui Craciun/ Intr-un ceas bun/Oile lanoase/Vacile laptoase/Cai incuratori/Oameni sanatosi. Sa se faca bucatele porumbul, graul. La sfarsit, nuiaua se arunca in foc. Cei care vin in vizita in casa trebuie sa aiba o bucata de lemn in m&acir c;na, sa stea pe scaun la gura sobei, iar cand arunca scandura in foc spune: „Pui, rate, atatea buti de vin“.

Adunatul gunoaielor
Un alt ritual este practicat in ziua de Craciun si se numeste adunatul gunoaielor. Atunci se merge prin curte si se aduna gunoaiele ca sa aiba gospodaria pui multi, iar femeile stau pe vine ca sa stea clotele closte pe oua. In fiecare gospodarie se pregatesc colinzile, adica niste bete de alun curatat de coaja. Acestea sunt infasurate cu tei ud, in forma de spirala de jos pana sus. Se aprinde zada de pin (rasina), apoi opinca de cauciuc si se plimba colinzile in fumul lor. Seara, inainte de a pleca in colindeti, femeia aprinde atatea lumanari cate colinzi avea si tot atatia colaci sunt pregatiti. Femeia batrana lua un colac, o lumanare si o colinda, zahar, bomboane, nuci si dadea pomana la membrii familiei, numind cate un mort. Apoi cinau, dupa care cei mici plecau la colindete.

Ritual pentru roditul viei
De anul nou, oltenii au un obicei pentru ca vita-de-vie sa dea roade in acel an. Barbatii merg la vie cu un mat al porcului (bundaretele) si cu o sticla cu vin. Acestia dau ocol viei, iar apoi beau vinul. Tot de anul nou exista traditia sa se stropeasca cu apa sfintita vitele, pasarile, via, pomii, gradina, ca sa rodeasca si sa fie ferite de grindina.

Obiceiuri pentru cunoasterea ursitei
Sarbatorile de iarna sunt asteptate in Oltenia cu mare nerabdare de fetele necasatorite. Si asta pentru ca, in aceasta perioada, pot practica ritualuri pentru cunoasterea ursitei. Unul dintre aceste obiceiuri este numararea parilor. La anul nou, fetele numara si leaga cu ochii inchisi al zecelea par din gardul de nuiele. A doua zi se duc sa vada cum este parul, ca sa stie cum o sa arate ursitul. Daca parul va fi drept, aceasta inseamna ca viitorul sot va fi un barbat frumos. In cazul in care bucata de lemn va fi una scorojita, fetele vor avea un barbat urat, insa daca acesta va fi noduros, atunci vor avea parte de un partener bogat. Tot pentru cunoasterea ursitei, oltencele merg in noaptea de anul nou in grajd, unde incep sa loveasca cu piciorul intr-o vita intreband: „Cand ma marit eu?“ Daca vita se ridica anevoie, atunci fata mai are de asteptat, insa, in cazul in care animalul este vioi, acesta este semn ca fata se va marita in curand. (Madalina Balan)

Mures: La colinda cu turca se alege 'Fata din Cruce>>
In judetul Mures, traditionalele colinde de Craciun decurg dupa ritualuri specifice, a caror vechime se pierde in negura timpurilor. In unele sate ale judetului, colindatul poarta alte nume, cum ar fi turca, brezaie, capra sau cerb, in functie de zona etnofolclorica sau de participanti. Cel mai cunoscut obicei de Craciun, in satele muresene, este turca, un joc popular care aproape ca s-a contopit cu colindatul, in decursul secolelor. Initial, se alege „turcasul“, in persoana unui tanar considerat de ceilalti ca fiind cel mai bun cunoscator al jocului. Pe Valea Gurghiului, in nordul judetului, la colindat cu turca merg trei categorii de tineri: cea a baietilor inca minori, cea a tinerilor majori, dar inca nedusi in catanie (numita si a cotanganilor sau a prascailor) si cea a feciorilor „scapati de armata“. Cu aproximativ doua zile inainte de Craciun se incepe pregatirea turcii (un fel de masca zoomorfa), pe care fetele satului o impodobesc in cadrul sezatorilor. Capul mastii e confectionat din lemn, cu un bot lung, articulat, din doua piese, avand deasupra un cap de iepure. Capul mastii e fixat pe o prajina. Maxilarul inferior al turcii e mobil, actionat de o curelusa de turcas. Turca face, astfel, un zgomot sec, ritmic, punctand pasii de dans ai feciorilor. Dupa colindatul cu turca urmeaza, invariabil, o masa oferita colindatorilor de cel colindat. Ospatul are loc in casa gazdei. Inconjurat de doua fete, turcasul sta in fruntea mesei, cu masca pe figura. La confluenta zonelor folclorice Mures si Tarnave, se alege „Fata din Cruce“, o varianta arhaica a reginei balului. Aceasta ocupa locul de cinste, la dreapta turcasului. Dupa ospat se executa inca o data dansul turcii. Insotit de alaiul feciorilor, turcasul se retrage, isi da jos masca si o asaza, conform traditiei, cu capul in jos. (Sorin Simion)

Hunedoara: 'Uspatul>> dubasilor de pe Valea Muresului
Hunedoara pastreaza obiceiuri unice in ceea ce priveste traditia colindatului in noaptea de Craciun. In cateva sate de pe Valea Muresului se pastreaza nealterat colindatul cu duba. In satele apartinatoare comunelor Zam, Lapugiu, Dobra Ilia sau Bretea Muresana, acest obicei este transmis din generatie in generatie. Duba este „un instrument traditional de percutie, asemanator cu o toba, dar care are alte calitati. Acest instrument confera colindului o ritmicitate unica“, spune etnograful Marcel Laptes. Fiecare grup de dubasi este condus de un vataf. Acesta este ales cu aproape un an inainte dintre membrii cetei de colindatori. Alegerea are loc in cadrul sarbatorii dubasilor, numita in satele hunedorene unde se pastreaza aceasta traditie si „uspat“. Aceasta are loc imediat dupa ce intregul sat a fost colindat din poarta in poarta. (Catalin Novac)

Vrancea: Mosii si Babele colinda in Muntii Vrancei